10 Mai, Ziua Românității Balcanice la Parlament

Senatorul Claudiu Târziu, Președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României

„Mă bucur că este o nouă sărbătoare a românității balcanice pe care o marcăm în Parlamentul României. Vrem să dăm un semnal puternic că frații noștri români de oriunde ar fi ei și de oricare ramură a Neamului românesc ar fi ei au în Parlamentul de la București în sprijin politic, au frați care se gândesc la ei care le poartă de grijă, care îi vor aproape, care îi vor ajuta să și mențină identitatea proprie și care îi vor implicați în tot ceea ce înseamnă simțire și gândire românească.”

Miercuri, 10 mai 2023, cu prilejul Zilei Românității Balcanice, a avut loc, la Palatul Parlamentului, Simpozionul cu genericul „Situația românilor (aromânilor/ meglenoromânilor) din Balcani, o problemă nerezolvată”, eveniment organizat sub patronajul președintelui Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României, de către Centrul Român de Studii și Strategii. Acad. Sabina Ispas, prof.dr. Radu Baltasiu, senatori și deputați dar și oaspeți aromâni din Albania și Grecia.

În cadrul evenimentului au fost lansate volumul „Pe drumurile vieții…Destine aromâne, destine meglenoromâne”, avându-i ca autori pe dr. Adina Berciu Drăghicescu și dr. Marian Crăciun, și volumul „Românii din Peninsula Balcanică în documentele din Arhiva diplomatică a MAE”. La eveniment au participat membri ai Parlamentului României, istorici, jurnaliști și studenți din țară și din statele balcanice.

În cadrul Simpozionului a evoluat cu o selecție de folclor aromânesc, Ansamblul folcloric aromân „DOR”.

Simpozionul a avut loc în sala „Avram Iancu” din Palatul Parlamentului.

Data evocă ziua de 10 mai 1905, când, la cererea insistentă a României, Sultanul Abdul Hamid al II-lea a emis la Constantinopol (Istanbulul de azi) o iradea (decret imperial) prin care românii (aromânii/ meglenoromânii) din Imperiul Otoman erau recunoscuți oficial ca minoritate națională. Prin decretul imperial din 10 mai 1905, megleno-românii și aromânii primeau drepturi depline în planul administrației locale, dar și în domeniul educației în limba maternă și al organizării bisericești.

Succesul diplomatic al României s-a datorat Ambasadorului României la Constantinopol, Alexandru Emanoil Lahovary, și colaboratorului său, Gheorghe Derussi. De atunci și până în 1948, România a susținut exemplar școlile, bisericile și publicațiile fraților aromâni și megleno-români din Balcani, lucru care nu s-a mai întâmplat decât sporadic și ineficient după anii 1990.