Marele militant român Onisifor Ghibu omagiat la BMB

„Onisifor Ghibu, savant educator și militant român – 140 de ani de la naștere” a fost subiectul sesiunii de comunicări ce a avut loc la Sediul Central Mihail Sadoveanu – Biblioteca Metropolitană București, miercuri, 31 mai 2023.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Metropolitană București, în parteneriat cu MNCR – Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, fiind deschis de managerul Bibliotecii Metropolitane, Ramona Ioana MEZEI care a evocat uriașa personalitate a unuia dintre făuritorii Marii Uniri, a luptătorului pentru limba și cultura română în Basarabia, despre importanța fondului Ghibu de la BMB deschis cercetătorilor. BMB deține, în colecția Onisifor Ghibu, o serie de documente de patrimoniu, care au fost digitalizate si se găsesc în Biblioteca Digitală a Bucureștiului.

Cu ocazia aniversării a 140 de ani de la nașterea marelui lor strămoș – cărturar, pedagog, membru al Academiei Române și făptuitor de Unire – Onisifor Ghibu (31 mai 1883 – 3 octombrie 1972), strănepoatele sale, Irina Cristescu și Ioana Rădulescu

au lansat o prețioasă arhivă digitală, care conține, pe lângă versiunile scanate ale publicațiilor antume – exemplare personale, multe cu adnotări ale autorului -, și o selecție de fotografii inedite din arhiva familiei.

Cu acest prilej, președintele Academiei Române, academicianul IOAN-AUREL POP, a spus, printre altele: „Onisifor Ghibu a fost menit să cuprindă, prin viața și activitatea sa, toată rotunjimea pământului românesc, toate locurile în care se vorbea românește, cum ar fi spus Mihail Kogălniceanu. (…) În viața sa de aproape 9 decenii, pedagogul Onisifor Ghibu are realizări care, în mod normal, ar fi putut fi împlinite de zeci de oameni, nu de unul singur. El a devenit, cu timpul, nu doar învățător al elevilor și studenților, ci și un învățător al Neamului românesc. Vreau să amintesc aici rolul său pentru fondarea Universității românești din Cluj numită de Vasile Pârvan Universitatea Națională a Daciei Superioare.”

Au mai luat cuvântul prof.univ.dr. Dumitru PREDA,

scriitorul Vitalie RĂILEANU, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu” din Chișinău si cele două strănepoate ale savantului.

Istoricul Ion CONSTANTIN a vorbit despre avatarurile unor intelectuali patrioți în România anilor ՚ 50. Cazul Onisifor Ghibu

Arheologul Corneliu BELDIMAN de la Muzeul Carpaților Răsăriteni, organizatorul manifestării, a spus: „Bună ziua, Adresez felicitări și urări de noi succese Doamnei Irina Cristescu pentru realizarea acestei minunate pagini web, care crește tot mai frumos, pe zi ce trece, și adună la un loc pentru a pune în adevărata lumină acum (la 140 de ani de la nașterea, pe 31 mai/stil vechi, a marelui savant enciclopedist și pedagog național militant Onisifor Ghibu), cu mijloacele de mare eficiență și la îndemâna tuturor ale mileniului al III-lea, opera scrisă și edită bogată, solidă și plurivalentă a unui OM care a trăit exemplar, muncind și luptând continuu, fără descurajare în fața vicisitudinilor de tot felul pentru binele Neamului său, așa cum îi era dat prin însuși numele pe care îl poartă (gr. Onisiforos = „Cel de folos, care aduce folos”) pe care l-a onorat cu asupra de măsură, având realizări mărețe, de nevisat într-o viață.
Onisifor Ghibu! Fie-i numele și memoria pomenite și lăudate de-a pururi!”

Dr. Codrin Tăut, expert la Comisia Națională a României pentru UNESCO, București a relevat figura lui Onisifor Ghibu în calendarul aniversărilor UNESCO.

Muzeograful și istoricul Florin Preda a vorbit despre actualitatea marelui pedagog-militant și fondator al istoriei pedagogiei românești care a argumentat necesitatea organizării învățământului în spirit național, bazat pe principii moderne.

Studenți de la SNSPA au participat la lucrările sesiunii de miercuri, 31 mai, în primitorul Auditorium al Bibliotecii Metropolitane București, care le-a devenit familiar.

Bibliografie antumă: opera lui Onisifor Ghibu numără peste 100 de lucrări, printre care:
„Limba nouălor cărți bisericești” (1905),
„O călătorie prin Alsacia și Lorena, Țara și școlile ei” (1909),
„Cercetări privitoare la situația învățământului primar și la educația poporală”,
„Despre educație” (1911),
„Școala românească din Ungaria” (1912),
„Din istoria literaturii didactice românești”,
„Universitatea din Cluj și institutele ei de educație” (1922),
„Catolicismul unguresc în Transilvania și politica religioasă a statului român” (1924)
„Universitatea românească a Daciei superioare” (1924),
„Portrete pedagogice” (1927), „Contribuțiuni la istoria poeziei noastre populare și culte” (1934),
„Picu Pătruț din Săliște”,
„Prolegomenă la o educație românească” (1941)

A consemnat Irina Airinei