Un nou semnal de alarmă: Scăderea dramatică a populației de naționalitate română, din județele Covasna și Harghita
În perioada 24 iunie – 1 iulie 2023, cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, în organizarea Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”, a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC), a Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH) de sub egida Academiei Române și a Asociației „Ștefadina” din București, în parteneriat cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sf. Gheorghe (MNCR), cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcției Dezvoltare Comunitară, Monitorizare Întreprinderi și Instituții Publice, au avut loc o serie de manifestări cultural-științifice în cadrul proiectului „Zilele Andrei Șaguna”, ediția a XXXI-a.
Programul a cuprins evocări, colocvii, simpozioane, expoziții documentare, lansări și prezentări de carte, întâlniri cu scriitori, manifestări la care au participat peste 50 de oameni de știință și cultură: cadre didactice universitare, cercetători, istorici, sociologi, etnografi, teologi, preoți, profesori, scriitori și alți intelectuali din întreaga țară și din Germania și SUA, precum și peste 100 de participanți din Sfântu Gheorghe și din județul Covasna. Ediția din acest an se va încheia, duminică 23 iulie a.c., la Dobârlău, cu Nedeia Sânpetrului, serbarea câmpenească, la care vor participa peste 100 de membri ai formațiilor folclorice din localitățile Toplița, Întorsura Buzăului, Sfântu Gheorghe și Miercurea-Ciuc.
Manifestările au început sâmbătă, 24 iunie a.c., prin participarea la liturghia săvârșită cu ocazia hramului Mănăstirii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Valea Mare.
În după-amiaza aceleiași zile, la statuia Sfântului Ierarh Andrei Şaguna din Sf. Gheorghe, la Biserica „din deal” cu hramul „Sf. Gheorghe” și la Prima Școală Românească, punct muzeal din cadrul Muzeului Carpaților Răsăriteni, au avut loc următoarele momente: slujba de pomenire a membrilor fondatori ai Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna” și ai celorlalte asociații culturale și civice din Sf. Gheorghe, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM); evocările aniversare: 40 de ani de la sfințirea Catedralei Ortodoxe Sf. Gheorghe și 100 de ani de la sfințirea Bisericii „Sf. Gheorghe” (biserica din deal), iar la Punctul muzeal „Prima Școală Românească” din Sf. Gheorghe a fost prezentată comunicarea „150 de ani de la nașterea în veșnicie a Sfântului Mitropolit Andrei Șaguna.
Miercuri, 28 iunie a.c., la Punctul muzeal „Prima Școală Românească din Sfântu Gheorghe”, din cadrul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni a avut loc „Întâlnirea cu autori de literatură din județele Covasna și Harghita”, manifestare moderată de: drd. Tatiana Scurtu și prof. Maria Stoica.
Vineri, 30 iunie a.c., la Muzeul Spiritualității Românești, de la Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe s-au desfășurat lucrările simpozionului cu tema „Românii din Arcul Carpatic și instituțiile lor identitare în secolele XVIII-XIX” și a fost vernisată expoziția „Biserici ortodoxe și greco-catolice din județele Covasna și Harghita, azi dispărute”. În aceeași zi, la hanul „Nufărul”, Reci, a fost prezentată conferința cu tema: „Ia românească din Zăbala – simbol identitar” susținută de Alexandra Hagiu-Pintrijel, ziua fiind încheiată cu un moment „In Honorem” dedicat seniorilor participanți la proiectele cultural-științifice inițiate de organizatori, în ultimii 30 de ani.
Programul zilei de sâmbătă, 1 iulie a.c. a cuprins: Simpozionul cu tema „Pagini de istorie şi cultură românească (sec. XIX-XX)”; Colocviul naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei; Dezbaterea „Memorialistica, expresie a istoriei și spațiu de reflecție”; Prof. univ. dr. Ioan SCURTU – Evocări din vremuri trăite (cu participarea dr. Magdalena Albu, Mihai Nicolae și dr. Ioan Lăcătușu);
prezentarea programului Conferinței internaționale „Gheorghe I. Brătianu și chestiunea Mării Negre. Actualitatea unei viziuni strategice privind spațiul de securitate din bazinul pontic”, organizator Statul Major al Apărării prin Muzeul Militar „Ștefan cel Mare”, filiala Moldova a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Iași, 29-30 iunie 2023 (Dr. Alin Spânu),
precum și lansarea și prezentarea unui buchet de cărți și publicații. Cu această ocazie a avut loc înmânarea Premiilor „I.I. Rusu”, ediţia 2023, după cum urmează: Dr. Florin BENGEAN, Reghin – laudatio dr. Liviu Boar și dr. Mihai Suciu; •
Dr. Viorica Macrina LAZĂR, Toplița – laudatio dr. Florin Bengean și dr. Alin Spânu; • Prof. Angelica STAN, Bilbor – laudatio prof. dr. Ciprian Fărcaș; • Dr.
Traian CEPOIU, Cerașul de Câmpie, jud. Prahova – laudatio prof. univ. dr. Gheorghe Calcan; • Mihaela AIONESEI, Tg. Secuiesc – laudatio drd. Florentina Teacă și drd. Tatiana Scurtu.
În mesajele transmise de către Sebastian Cucu, subprefectul jud. Covasna, dr. Costel Cristian Lazăr, subsecretar de stat la Ministerul Culturii și Dragoș Burghelia, președintele Forumului Civic al Forumului Civic, s-a apreciat faptul că principala performanță a Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”, la aniversarea a 31 de ani de la înființare o constituie funcționarea neîntreruptă a acesteia timp de trei decenii. Omagiind patronul spiritual al său – Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna, membrii Ligii au reușit să actualizeze modalitățile folosite de marele ierarh pentru dăinuirea identitară a românilor transilvăneni la contextul geopolitic actual. Acordând atenție cunoașterii istoriei românilor din Arcul Intracarpatic, în același timp, conducerea Ligii, împreună cu celelalte asociații membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a întreprins numeroase demersuri pentru păstrarea și afirmarea identității naționale a românilor numeric minoritari din județele Covasna și Harghita. Experiența dobândită în cei 31 de ani de activitate, pusă în slujba comunității românești din județul Covasna, poate constitui fundamentul viitoarelor manifestări organizate în concordanță cu provocările actuale ale societății românești și, pe un plan mai larg, cu cele ale Uniunii Europene și ale întregului mapamond.
S-a apreciat faptul că, în perioada 1992 – 2022, la manifestările cultural-științifice organizate de LAS, CEDMNC și CESCH, inclusiv la editarea publicațiilor și volumelor apărute la editurile Eurocarpatica și Grai Românesc au participat peste 2000 de conferențiari, din întreaga țară și din comunitățile istorice românești, de peste hotare. Cu acest prilej s-a păstrat un moment de reculegere pentru cei aproape 200 dintre aceste distinse personalități (ierarhi, academicieni, cercetători, istorici, etnografi, teologi, sociologi ș.a.) care au trecut la cele veșnice. Comunicările prezentate de către acești distinși colaboratori au fost valorificate editorial, în publicațiile Angvstia (17 numere, editate împreună cu MNCR), Acta Carpatica (8 numere editate împreună cu Asociația Ștefadina), Buletinul Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”, Almanahul „Grai Românesc”, în cele 15 teze de doctorat elaborate cu sprijinul celor două Centre, 35 de volume apărute în colecția „Profesioniștii noștri”, din cadrul Editurii Eurocarpatica și în cele 100 de volume în colecția „Centenarul Marii Uniri”, din cadrul Editurii Eurocarpatica. Pentru recompensarea morală a contribuției aduse la studierea realităților complexe din sud-estului Transilvaniei și la sprijinirea afirmării identității românești, în mediul multietnic și pluriconfesional al Arcului Intracarpatic, CESCH și CEDMNC acordă anual premiile „I. I. Russu”, „Pr. prof. Ilie Moldovan” și „Vasile Lechințan”. Începând cu acest an, organizatorii „Zilelor Andrei Șaguna” au stabilit să fie sărbătoriți conferențiarii seniori care au onorat, de-a lungul anilor, cu participarea Domniilor lor manifestările organizate de cele două Centre.
Comunicările prezentate au abordat o gamă largă de probleme referitoare la realitățile complexe din zona multietnică și pluriconfesională a Arcului Intracarpatic și unele proiecte de cercetare, editoriale și civice valoroase, care pot constitui exemple de bună practică. Și de această dată, a fost tras un nou semnal de alarmă privind scăderea dramatică a populației de naționalitate română, din Arcul Intracarpatic. Astfel, în județele Covasna și Harghita, în care românii sunt numeric minoritari, la recensământul populației și locuințelor din 2021 locuiau doar 76 356 (42 752 – Covasna și 33 694 – Harghita) români, față de 103 534, la recensământul din 1992, când în județul Covasna au fost recenzați 54 586 români, iar în județul Harghita 48 948. Rezultă că, în ultimii 30 de ani, populația de naționalitate română, din cele două județe, a scăzut cu aproape 30 000 de persoane (în medie cu 1000 pe an). În prezent, în 24 de unități administrativ-teritoriale, din județul Covasna și 48 din județul Harghita există comunităţi mici şi foarte mici, de sub 100 de locuitori români. Toate aceste comunități nu dispun de cadrul instituţional şi nici de resurse umane, materiale şi financiare necesare păstrării identităţii româneşti.
Informații de o mare gravitate sunt prezentate în Expoziția „Biserici ortodoxe și greco-catolice din județele Covasna și Harghita, azi dispărute”. Conform datelor prezentate în expoziție, din totalul celor 60 de lăcașuri de cult românești dispărute și distruse în ultimele trei secole,în localități din județele Covasna și Harghita, 28 au fost ortodoxe (46%) și 32 greco-catolice (54%). Un număr de 25 lăcașuri de cult (41%) împreună cu comunitățile lor au dispărut înainte de anul 1918, iar un număr de 35 (59%) după anul 1918. Majoritatea celor dispărute după anul 1918, respectiv 25 de biserici ortodoxe și greco-catolice, au fost dărâmate în perioada 1940-1944, iar credincioșii trecuți cu forța la confesiunile „istorice” maghiare, după Dictatul de la Viena din 30 august 1940. În 55 de așezări etnic mixte din județele Covasna și Harghita, în care au existat biserici ortodoxe și greco- catolice, nu mai este niciun însemn, nicio urmă materială care să amintească despre existența comunităților românești și a instituțiilor lor identitare.
Scăderea dramatică a populației de naționalitate română, din județele Covasna și Harghita afectează profund desfășurarea vieții religioase ortodoxe, a învățământului și culturii în limba română. O problemă majoră o reprezintă situația viitoare a parohiilor ortodoxe din localitățile etnic mixte, cu un număr mic de credincioși. În prezent, în judeţele Harghita şi Covasna sunt 33 de parohii ortodoxe care au mai puţin de 30 de credincioşi. Din cauza vârstei medii înaintate a enoriaşilor din comunităţile menţionate şi consecinţele acestei stări de fapt asupra sporului natural al populaţiei, există perspectiva ca majoritatea acestor comunităţi, într-un număr de 20-30 de ani, să dispară etnic şi confesional.
În urma scăderii populației școlare, în prezent nu mai există învățământ în limba română în zeci de localități din cele două județe, inclusiv în câteva orașe.
Românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare. Comunitatea românească din cele două județe a pierdut total puterea de a-şi promova la nivel local interesele şi de a influenţa deciziile majore referitoare la ea căci gradul său de reprezentativitate nu îi permite acest lucru.
În aceste condiții, a fost din nou necesitatea elaborării, de către Guvernul României, a unui program de salvare identitară a acestor comunităţi şi includerea acestuia în strategia de dezvoltare economică, socială şi culturală a celor două judeţe în scopul asigurării de noi locuri de muncă şi armonizarea convieţuirii interetnice în această zonă binecuvântată din inima țării.
Manifestările organizate s-au bucurat de aprecierea favorabilă din partea participanților, care și-au exprimat disponibilitatea continuării acțiunilor de solidaritate cu românii numeric minoritari din Arcul Intracarpatic. Organizatorii adresează sincere mulțumiri tuturor participanților, colaboratorilor și partenerilor care au contribuit la buna organizare și desfășurare a ediției a 31-a a „Zilelor Andrei Șaguna” și, în primul rând, Secretariatului General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcției Generale Guvernare Deschisă, Relații Publice și Cooperare.
Comunicat CESCH
Foto: Irina Airinei
Adaugă un comentariu