CEL MAI VECHI COLABORATOR AL REVISTEI NOASTRE, DOMNUL PROFESOR DR. GHEORGHE PETRUȘAN, ÎMPLINEȘTE FRUMOASA VÂRSTĂ DE 85 DE ANI EXACT ÎN ZIUA APARIȚIEI NUMĂRULUI NOSTRU ACTUAL. A ÎNCEPUT SĂ PUBLICE ÎN REVISTA ROMÂNEASCĂ DIN ANUL 1958, ÎNCĂ PE VREMEA STUDENȚIEI SALE LA BUDAPESTA, ȘI NU A OBOSIT NICIODATĂ SĂ SCRIE, SĂ-ȘI ÎMPĂRTĂȘEASCĂ PĂRERILE, EXPERIENȚELE PENTRU CITITORII GAZETEI ROMÂNEȘTI, NICI MĂCAR ATUNCI CÂND ACTIVITATEA DE LA CATEDRA DE ROMÂNĂ SAU DE LA UNIUNE I-A OCUPAT MAJORITATEA TIMPULUI. ÎI SUNTEM RECUNOSCĂTORI ȘI PE ACEASTĂ CALE PENTRU CEI 65 DE ANI DE COLABORARE PERMANENTĂ ȘI NEÎNTRERUPTĂ, DORINDU-I VIAȚĂ LUNGĂ, SĂNĂTATE BUNĂ ȘI O BĂTRÂNEȚE UȘOARĂ, SENINĂ, CARE SĂ-I PERMITĂ ÎNCĂ MULȚI ANI SĂ-ȘI PRACTICE PRINCIPALELE PASIUNI: CITITUL ȘI SCRISUL.
LA MULȚI ANI, DOMNULE PROFESOR!
Gheorghe Petrușan, profesor universitar pensionar, fostul șef al Catedrei de Română a Facultății de Pedagogie „Juhász Gyula” din cadrul Universității din Seghedin, este o personalitate marcantă a intelectualității românești din Ungaria, a cărui activitate didactică de peste patru decenii la Universitatea din Seghedin a contribuit în mare măsură la îmbunătățirea calității învățământului primar și mediu în limba română din Ungaria. De peste șase decenii desfășoară o importantă activitate de cercetare și publicare în limba română.
După 1990, a deținut mai multe funcții publice, mai întâi ca președinte al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, iar apoi ca președinte al Autoguvernării Minoritare Românești din Seghedin, din 1994 până în 2019. Realizările sale profesionale, lucrările de cercetare și publicațiile sale privind istoria, cultura și identitatea naționalității române din Ungaria sunt recunoscute atât în Ungaria cât și în România. Este un recunoscut cercetător al operei lui Mihai Eminescu.
Gheorghe Petrușan s-a născut în ziua de 4 august 1938, în satul Micherechi. A trăit la Micherechi doar până la 12 ani, deoarece încă în anii școlii generale s-a transferat la școala românească din Jula, unde apoi a continuat și studii liceale. În 1963 a obținut diploma de profesor la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, la secțiile română și maghiară. În timpul studiilor sale în cadrul Catedrei de Filologie Română al Universității ELTE, între 1958 și 1963, a fost încurajat de profesorii săi să se ocupe de cercetare academică. În 1962 a scris primul său studiu de anvergură despre centenarul predării limbii și literaturii române în universitățile maghiare. A făcut cunoștință cu opera scriitorului român, Iosif Vulcan, care a fost și fondatorul și redactorul-șef al revistei „Familia” încă în timpul studiilor universitare. Teza sa de licență s-a intitulat „Iosif Vulcan și revista Familia”.
Începând din 1963 a fost profesor la Catedra de limba și literatura română a Facultății de Pedagogie „Juhász Gyula”, iar între 1980 și 2003 a fost șeful acestei catedre. În 1993 a obținut diploma de doctor în literatură. Cea mai importantă lucrare a sa este cartea „Iosif Vulcan și revista Familia”, publicată în iunie 1992 și susținută ca teză de doctorat.
Între 1963 și 1970 a predat la catedră diferite discipline (istorie, folclor, lingvistică, metodologie, teorie și istorie literară), cu excepția istoriei limbii române și a gramaticii descriptive, după care s-a specializat în istoria literaturii române din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În special, a predat cursuri despre poetul Mihai Eminescu. I se atribuie scrierea și elaborarea sistematică a programelor de studii pentru disciplinele menționate mai sus. Este autorul mai multor cursuri și manuale universitare. A participat la elaborarea programelor școlare pentru școlile generale românești din Ungaria.
Activitatea sa publicistică datează din 1958. În anii de facultate a publicat peste 30 de lucrări despre literatura română și istoria culturală din Transilvania și Ungaria. A fost inițiatorul și organizatorul colecției de folclor românesc din Ungaria (anii 1960-1970). Este un cunoscut cercetător al operei lui Mihai Eminescu. A publicat despre poezia, proza și scrierile politice ale lui Eminescu. Articolele și studiile sale au fost citate de numeroși istorici literari români. Lista sa de publicații cuprinde câteva sute de articole. A ținut numeroase conferințe în Ungaria și în străinătate despre literatura română, cultura, învățământul românesc din Ungaria și probleme legate naționalități, minorități (Iași, București, Cluj-Napoca, Oradea, Brașov, Băile Herculane, Flensburg, Freiburg, Viena).
Din 1970 a susținut conferințe în străinătate, mai întâi în România (București, Iași, Brașov, Cluj-Napoca, Oradea), în 1971 la Adunarea Generală a Societății Lingvistice Române de la Novi Sad, iar după schimbarea de regim în Europa Occidentală (Viena, 1991, Flensburg, 1992, Freiburg și Strasbourg, 1993, Saint Moritz, Elveția, 1995).
Cărțile sale au fost recenzate în România. Scrierile și conferințele sale au fost citate și în reviste românești din Occident.
Gheorghe Petrușan este unul dintre fondatorii Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria (1992). Din 1997, a fost fondatorul și redactorul responsabil al revistei științifice și culturale bilingve „Conviețuirea-Együttélés”, editată la Seghedin. Pe lângă activitățile sale didactice și culturale, Gheorghe Petrușan este o personalitate importantă a vieții publice românești din Ungaria. Timp de 30 de ani a fost membru al organelor de conducere ale Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, iar între 1983-1995 a fost președintele Uniunii. La începutul anilor 1990, a participat activ la negocierile din cadrul Mesei Rotunde a Minorităților, care au dus la adoptarea Legii Minorităților din 1993.
În Seghedin, a fost președinte al Autoguvernării Minorității Române timp de 21 de ani, din 1998 și până în 2019. De asemenea, a fost și președinte al Autoguvernării Românești din județul Csongrád. Este unul dintre cei mai buni experți teoreticieni în probleme minoritare. În numeroasele sale lucrări publicistice a descris și analizat procesele sociale și identitare în rândul minorității române din Ungaria, schițând propuneri alternative pentru reducerea fenomenelor de asimilare.
Dr. Gheorghe Petrușan a fost distins în anul 2006 cu Premiul pentru Naționalități, iar în primăvara acestui an cu premiul „Pro Cultura Minoritatum Hungariae”.
Adaugă un comentariu