31 August ZIUA LIMBII ROMÂNE: „Limba noastră-i numai cântec, Doina dorurilor noastre ” (Limba noastră, Alexei Mateevici)

ZIUA LIMBII ROMÂNE azi, la Biblioteca Metropolitană: se va vernisa expoziția de fotografie dedicată comunităților istorice de români și va avea loc lansarea volumului poetei basarabence din Israel Maria Găitan Mozes, MAME ȘI PĂSĂRI, apărut la Editura Magic Print.

Ziua Limbii Române este sărbătorită în România începând din 2013, la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013.

În Republica Moldova se sărbătorește încă din 1990, dinainte de independența țării proclamată la 27 august 1991.

La 27 august 1989, a avut loc la Chișinău o Mare Adunare Națională, la care au participat aproximativ 750.000 de oameni, circa o șesime din populația de atunci a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneștii (RSSM). În cadrul Adunării, s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină.

Sub impulsul Marii Adunări Naționale de la 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSSM a votat, la 31 AUGUST 1989, LEGEA PRIN CARE LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT LIMBĂ OFICIALĂ PE TERITORIUL REPUBLICII, PRECUM ȘI LEGEA CARE PREVEDEA REVENIREA LA ALFABETUL LATIN. Începând din 1990, ziua de 31 august a fost declarată sărbătoare națională în Republica Moldova. Inițial, sărbătoarea s-a numit „Limba noastră cea română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în „Limba noastră”.

Această melodie pe versurile lui Alexei Mateevici devenise stindardul luptei Frontului Popular din Basarabia la sfârșitul anilor `80 pentru emanciparea națională împotriva URSS și impunerea alfabetului latin. Republica Moldova a obținut recunoașterea oficială a statalității, la 2 martie 1992, când a obținut statutul de membru al ONU. Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost un document adoptat de către Parlamentul Republicii Moldova. Documentul face referiri la „istoria milenară” și „statalitatea neîntreruptă” a românilor de la est de Prut în spațiul istoric și etnic al etnogenezei acestora, consacră, pentru spațiul de la est de Prut, denumirea oficială: limba română. Acest act fondator al Republicii Moldova din 27 august 1991 este marcat în fiecare an ca Ziua Națională a Republicii Moldova sau Ziua Independenței. La 22 iulie 1995, deputații din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat strofele poeziei „Limba noastră“ drept imn național și oficial al Republicii Moldova.

În fiecare an, începând cu 1992, în Republica Moldova se sărbătorea la sfârșitul lunii august Limba Română, în centrul sărbătorii era poezia ”Limba noastră” de Alexei Mateevici. Poetul Grigore Vieru, dar și Leonida Lari sau Mihail Cimpoi au devenit corifeii promovării sărbătoririi și cultivării Limbii Române în Basarabia. Sub inspirația însuflețitoare a acestui model de iubire românească a limbii materne, un grup restrâns de scriitori au luat inițiativa legiferării Zilei Limbii Române, pe 31 august. Această propunere legislativă a fost legiferată la inițiativa regretatului scriitor Corneliu Leu, alăturându-se Al.Florin Țene și Ligya Diaconescu. S-a depus un memoriu, semnat de cei trei, ca în 31 august să se sfințească, prin sărbătorire, Ziua Limbii Române.

Propunerea legislativă făcută de scriitorii Corneliu Leu, Al. Florin Țene și Ligya Diaconescu a fost inițiată în 2011 și preluată de la inițiatori de către senatorul PNL Viorel Badea, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorul propunerii legislative explică faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2011 adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri.

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.