Acad. Ioan-Aurel POP: „Cinstim memoria lui Ciprian Porumbescu la 170 de ani de la naștere.”

Academia Română, Muzeul Național al Literaturii Române și Universitatea Națională de Muzică „George Enescu“ au organizat joi, 5 octombrie 2023, în Aula Academiei Române, un simpozion dedicat compozitorului Ciprian Porumbescu, de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 170 de ani.

Simpozionul a fost deschis de domnul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care a spus:

„Cinstirea memoriei marilor intelectuali, oameni de știință și de artă ai României este o datorie a Academiei Române. Se împlinesc acum 170 de ani de la nașterea lui Ciprian Porumbescu.

Ciprian Porumbescu, fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu, s-a născut la 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei, într-un sat ca atâtea altele, unde se auzea „cum apa sună-ncetișor” lângă izvoare și cum „sara pe deal buciumul sună cu jale”. Copilul avea să facă parte din generația eminesciană de mari intelectuali și de vajnici luptători pentru libertatea românilor din Bucovina, ocupată pe atunci de Imperiul Habsburgic. A fost un compozitor și un muzician român, vestit pentru „Balada” sa, în care a pus prin sunet doinit toată durerea poporului său, aflat în așteptarea izbăvirii.

Copil sărac de oameni săraci, nu a putut studia muzica așa cum s-ar fi cuvenit. A început deprinderea muzicii la Suceava și Cernăuți și a ajuns apoi la Conservatorul din Viena, avându-l, între alții, ca profesor pe Anton Bruckner. A învățat apoi teologia ortodoxă la Cernăuți. La Viena, a dirijat corul Societății „România Jună”, organizată de studenții români și a compus numeroase piese corale, grupate în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” (1880).

Chiar și în timpul studiilor nu a putut sta deoparte de durerea poporului și a pământului său, frânt la 1775 prin răpirea Bucovinei de către austrieci. A condus societatea studențească „Arboroasa”, după numele românesc al părții de nord a Moldovei, de unde a pornit de fapt întreaga Moldovă ca stat românesc. A compus opereta „Crai Nou”, a cărei premieră a avut loc în 1882, în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Brașov (azi Colegiul Național „Andrei Șaguna”). Era prima operetă românească. În acel loc îndepărtat de Bucovina natală, dar populat masiv cu români de-ai săi, în Șcheii Brașovului, ajunsese Ciprian Porumbescu să fie profesor de muzică (1881-1883). A compus și partitura faimosului cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris unire”, devenită între timp melodia imnului Albaniei; a mai compus „Rapsodia română pentru orchestră, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, Odă ostașilor români”, „Cântecul gintei latine”, „Cântecul Tricolorului”. Acesta din urmă a fost imn al României, cu numele de „Trei culori”, într-o perioadă din anii comunismului, când se promova insistent linia națională și o anumită formă de rezistență contra tutelei Moscovei sovietice.

Ciprian Porumbescu s-a stins din această lume la Stupca (județul Suceava), fiind grav bolnav, la vârsta de 29 de ani. A avut o viață cu zece ani mai scurtă decât a lui Mihai Eminescu și nu a apucat nici el să vadă unirea Bucovinei cu România. A rămas în istorie, fiindcă nu lungimea vieții contează, ci densitatea ei în fapte mari și în opere durabile. A fost prețuit ca mare compozitor și mare luptător pentru libertatea națională. Prezent în 1871 la serbările de la Putna (400 de ani de la ctitorirea mănăstirii), alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, A. D. Xenopol, Nicolae Teclu, Ciprian Porumbescu a dat tinerilor un mesaj de civism și de patriotism care a rodit apoi peste decenii prin Marea Unire de la 1918.”

Au mai luat cuvântul, printre alții, Adrian Iorgulescu, compozitor și membru corespondent al Academiei Române, prof.univ. Dan Dediu, compozitor, prof.univ. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române, Mihai Cosma, muzicolog, Răzvan Ioan Dincă, regizor, Daniel Jinga, dirijor și director al Operei Naționale București. A avut loc și lansarea emisiunii de mărci poștale dedicate Anului „Ciprian Porumbescu“, în prezența doamnei Cristina Popescu, director general Romfilatelia.

Anul omagial a adus iubitorilor muzicii lui Ciprian Porumbescu recenta montare pe scena Operei Naționale, în viziunea regizorală a lui Răzvan Ioan Dincă, a primei operete românești, „Crai Nou“.

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.