28 octombrie 2023 la Vidin: ,,Viața Sfintei Teofana Basarab”

Această ediție a simpozionului cu tema ,,Viața Sfintei Teofana Basarab” a fost marcată de participarea unor importanți specialiști români și bulgari care au susținut expuneri impresionante, atât ca documentare cât și ca putere de pătrundere și capacitate de sinteză a semnificațiilor vieții, activității culturale și teologice a fiicei marelui voievod român Matei Basarab, devenită cneaghină a Bulgariei și mamă de țar bulgar, intrată apoi în monahie.

După cum s-a spus de către biograful consacrat al Teodorei –Teofana, părintele profesor dr. Alexandru Stănciulescu-Bârda precum și de dr. Mihai Nicolae, principesa Teodora a Valahiei (1310–1352), fiica lui Basarab I Întemeietorul Țării Românești și a doamnei Marghita (circa 1270 – 1352), aparține personalităților providențiale ale secolului al XIV-lea, acest „secol românesc” marcat prin fondarea Țării Românești și înființarea Moldovei prin dublul descălecat al lui Dragoș și Bogdan, ambii din Maramureș, respingerea suzeranității Ungariei și adoptarea creștinismului răsăritean (ortodoxia). Preotul Alexandru Stănciulescu-Bârda, biograful Teodorei, afirmă că Marghita era unguroaică din Turnu Severin, fiica Banului Mokod. Cuplul a avut trei copii: Nicolae Alexandru, Ruxandra și Teodora. Având în vedere bisericile ctitorite de Basarab și fiul Nicolae, putem considera că cei trei copii au fost crescuți în credința ortodoxă și tradiția românească. Teodora s-a căsătorit cu Ivan Alexandru, despotul de Loveci, Bulgaria, nepot de soră al țarului Mihail Șișman al III-lea. Căsătoria Teodorei a avut loc pe fundalul legăturilor preexistente între Țara Românească și Țaratul bulgar. Teodora a Valahiei și Ioan Alexandru al Bulgariei au avut împreună trei băieți și o fată.

În cei 40 de ani cât s-a aflat pe tron, Ivan Alexandru a purtat mai multe războaie cu Imperiul Bizantin. Sârbii au profitat pentru a prelua Macedonia. Regele Ludovic I al Ungariei a cucerit Vidinul luându-l prizonier pe Ivan Strațimir, fiul țarului. Turcii, la rândul lor, au atacat permanent Tracia bulgară: în 1346, 1349, 1352 și 1354. De-a lungul acestei perioade agitate, Principesa Teodora i-a stat alături până în 1345, mai întâi ca despină (femininul de la despot, „stăpână”) și apoi ca țarină. A avut grijă de familie, de copii dar și-a onorat și obligațiile de suverană. În timpul domniei țarului Ivan Alexandru și al țarinei Teodora, sunt ctitorite sau renovate mai multe așezăminte monahale. Cneaghina Teodora a inițiat și condus o vastă mișcare culturală, înființând școli de caligrafie la Târnovo, iar mai apoi la Vidin, când fiul său Strațimir conducea despotatul de Vidin.

Isihasmul va fi îmbrățișat de către țarină, stimulată și de acceptarea de către monahismul bulgar a învățăturii călugărului grec Grigorie Palama care va ajunge arhiepiscop la Săruna (Salonicul de azi).

Canonizarea ei de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a avut în vedere și rolul ei ca sprijinitoare a ucenicilor isihaști ai Sfântului Grigore Sinaitul și, în special, a sfântului Teodosie de la Târnovo. Este semnificativ că proclamarea canonizării s-a făcut în anul 2022, an declarat de Sfântul Sinod al B.O.R. drept anul comemorativ al Sfinților isihaști Simion Noul teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț.

În urma botezului monahal, Teodora a primit numele de Sfânta Teofana, numele unei alte împărătese a Bizanțului. Cele două au avut un destin asemănător: împărăteasa bizantină fusese căsătorită cu Leon al XVI-lea (866-912), un adulterin ca și fostul soț al Teodorei. Este cunoscută pentru binefacerile pe care le-a făcut. Întemnițată de socru, alături de Leon, s-a nevoit în rugăciuni și penitențe, săvârșindu-se din viață în anul 893, înainte de a împlini 30 de ani. Când Teodora a fost închinoviată (stabilită într-o mănăstire cu viață de obște), moaștele Sfintei Teofana, împărăteasa Bizanțului, se aflau la Târnovo.

Principesa Teodora a Valahiei a devenit, astfel, prima monahie cunoscută din istoria poporului român. După ce fiul ei, Ivan (Ioan) Strațimir (circa 1324-1397) a ajuns conducătorul Țaratului de Vidin, maica Teofana și-a urmat fiul la Vidin. Țarul Strațimir s-a căsătorit cu Ana a Valahiei, fiica voievodului Nicolae Alexandru (1352-1364) – fratele Teodorei.

Cei mai mulți autori sunt de acord că ea ar fi plecat la Domnul în 1852 fiind înmormântată în biserica domnească de la Albotina.

Turcii se poate să-i fi luat rămășițele pământești odată cu cele ale Sfintei Paraschiva, ducându-le către capitala otomană. La Belgrad li se pierde urma. Câteva studii vorbesc de o primă canonizare a Maicii Teofana de către Ioasaf, mitropolitul de Vidin. Ierarhul a fost subordonat Patriarhiei de Constantinopol în condițiile în care Patriarhia bulgară de la Târnovo nu era recunoscută în Țaratul de Vidin. Data canonizării se presupune că a fost anul 1371, deși unii cercetători resping însăși ipoteza canonizării bulgare. Acatistul aprobat de Sinodul B.O.R. prin Hotărârea numărul 965/17 februarie 2022, menționează însă că localnicii bulgari o prăznuiesc în ziua de 28 octombrie a fiecărui an, respectiv aceeași dată indicată în calendarul românesc. Sâmbătă 21 mai 2022. în ziua sărbătoririi Sfinților Constantin și Elena, hramul istoric al Catedralei patriarhale, s-a proclamat canonizarea Sfintei cuvioase Teofana Basarab.

După ce participase la viața politică a Țării Românești și a Regatului Bulgar, s-a stins din viață în mantia cernită a călugăriei, împăcată cu destinul ce-i fusese hărăzit. Principesa Teodora de Valahia, țarina Bulgariei, aparține marilor fondatori din galeria personalităților care au modelat istoria celui de al XIV-lea veac românesc.

Au evocat personalitatea luminoasă a Sfintei Teofana

prof. univ. dr. Radu-Ștefan Vergatti, prof. univ. Dinicu Ciobotea, prof. Dimcio Radeff, prof. Emil Petrov,

dr. Mihai Nicolae, preot prof. Alexandru Stănciulescu-Bârda,

Mihai Corcodel, consilier cultural la Episcopia Severinului, arh. Krasimira Luca și alții.

Tânărul masterand Filip Gheorghiev a făcut o strălucită prezentare a planului arhitectural al mănăstirii rupestre de la Albotina precum și a inițialelor care încă mai pot fi văzute la locul mormântului sfintei.

Manifestarea a fost onorată de prezența atât de implicată în miezul dialogului științific a Preasfințitului Mitropolit Daniil de Vidin care a subliniat necesitatea solidarității creștin-ortodoxe pentru apărarea și transmiterea mai departe a valorilor morale și culturale comune.

Președintele Asociației Românilor din Bulgaria AVE, organizatorul manifestărilor, dr. IVO GHEORGHIEV a moderat inspirat manifestarea argumentând necesitatea edificării unui așezământ monastic la Albotina, loc sfânt pentru ambele noastre popoare înfrățite și întărite printr-o istorie și o credință înmănunchiate. A fost o memorabilă ediție de înalt nivel academic ale cărei lucrări se cer adunate într-un volum prețios ca să rămână izvor pentru cercetările viitoare. VIVAT, CRESCAT, FLOREAT!

A consemnat dr. Irina Airinei