Noul consul general al României la Jula, Daniel Banu:Comunitățile istorice românești, indiferent de statele unde trăiesc, duc mai departe zestrea culturală, spirituală și lingvistică a strămoșilor noștri”

UN INTERVIU DE EVA ȘIMON

– Stimate domnule consul general, în perioada aprilie 2017 – noiembrie 2023 ați fost conducătorul misiunii diplomatice a României la Seghedin, iar din noiembrie 2023 ați fost numit în postul de consul general al României la Jula. Iată, sunteți deja de aproape șapte ani în Ungaria. Cum ați caracteriza activitatea pe care ați desfășurat-o la Seghedin și cum ați primit numirea în postul de la Jula, rămânând deci în continuare tot în Ungaria?
– Într-adevăr, am petrecut o bună perioadă de timp la Szeged, în calitate de şef al consulatului general al României. Vă mărturisesc că a fost o experienţă deosebită, atât din punct de vedere profesional, cât şi al relaţiilor interumane. În toată această perioadă, împreună cu colegii din cadrul consulatului general ne-am străduit să oferim cetăţenilor români servicii consulare, asistenţă şi protecţie consulară la cele mai înalte standarde şi, totodată, să sprijinim acţiunile realizate în beneficiul minorității române din Ungaria. M-am bucurat de o interacțiune pozitivă cu autoritățile locale și regionale din Ungaria – partenerii noștri cu care cooperăm în mod direct și în general foarte eficient. În același timp, am avut plăcerea deosebită de a-i cunoaște îndeaproape și de a colabora cu etnicii români din circumscripția consulară, împreună cu care am dezvoltat și implementat o serie de proiecte menite să vină în sprijinul păstrării și promovării identității etnice, lingvistice, culturale și religioase ale etnicilor români. În august 2023 am fost numit de în funcţia de consul general alRomâniei la Gyula, o numire pe care am primit-o cu mare bucurie, întrucât îmi permite să continui să îmi desfășor activitatea și să duc mai departe proiectele dezvoltate în relație cu minoritatea română din Ungaria.
(…)
– Care au fost satisfacțiile și realizările în timpul misiunii de la Seghedin? Cum ați cunoscut și ce colaborări ați avut cu comunitatea românească din acel oraș?
– Am avut deosebita onoare de a conduce consulatul general al României la Szeged, aflat în imediata vecinătate a graniței cu România, ceea ce a implicat o strânsă colaborare profesională atât cu autoritățile ungare, cât și cu cele române. Orașul Szeged se află pe traseul principalei căi rutiere de acces utilizată de români în deplasările lor spre statele din vestul Europei. Colaborarea foarte bună cu autoritățile locale ne-a permis să soluționăm cu celeritate, de fiecare dată, problemele cu care ni s-au adresat cetățenii români, fie că a fost vorba de emiterea de urgență a documentelor de călătorie, de acordarea de asistență în cazul unor accidente, spitalizări sau alte spețe consulare care s-au diversificat și intensificat pe perioada pandemiei de COVID-19. Cuvintele de mulțumire pe care ni le adresează beneficiarii de servicii consulare reprezintă pentru noi cea mai mare satisfacție. De asemenea, pe tot parcursul mandatului meu am promovat și susținut activități menite să contribuie a dezvoltarea, consolidarea și diversificarea legăturilor academice și culturale dintre România și Ungaria, dar și a cooperării regionale și transfrontaliere cu Ungaria, vizând în mod prioritar creșterea nivelului calității vieții, securității și prosperității cetățenilor din ambele state. Aș putea aminti, printre altele, excelenta colaborare pe care am avut-o cu primăria orașului Szeged, cu consiliul județean Csongrad-Csanad sau cu episcopia romano-catolică din Csongrad-Csanad. Am organizat împreună și cu sprijinul domniilor lor expoziții și manifestări culturale de anvergură cum ar fi „Aurul și argintul antic al României la Szeged”, concertul de orgă la catedrala Dom din Szeged, cu ocazia preluării de către România în 2019 a Președinției Consiliului UE, săptămâna filmului românesc la Seghedin sau expoziția pictoriței arădene Angela Hanc. Subliniez, în context, faptul că filiala ICR la Szeged a reprezentat un plus semnificativ pentru toate activitățile noastre comune. Împreună cu ICR am organizat, de-a lungul timpului, numeroase evenimente de diplomație publică și culturală apreciate în mod deosebit de etnicii români, dar și de publicul ungar. Aș aminti și faptul că orașul Szeged este înfrățit cu Timișoara. În calitate de șef al oficiului consular Szeged am sprijinit și am facilitat realizarea de proiecte comune ale Universității din Szeged cu Universitatea din Timișoara și am sprijinit mecanismul de cooperare regională România-Ungaria-Serbia DCMT (Dunăre-Criș-Mureș-Tisa).
Pe de altă parte, orașul Szeged a avut dintotdeauna un loc aparte în memoria românilor din Ungaria, fiind localitatea prin care, de-a lungul timpului, s-au perindat multe personalități românești, fie că a fost vorba de Nicolae Bălcescu, Cezar Boliac, Badea Cârțan, Octavian Goga sau Ion Luca Caragiale. Astfel încât „reperele românești” de la Szeged, fie că este vorba de placa memorială Nicolae Bălcescu – Kossuth Lajos, Asociația Românilor din Seghedin, catedra de limba română a Universității, redacția în limba română a Radioteleviziunii ungare și biserica ortodoxă română au reprezentat pentru mine tot atâtea motive excelente de colaborare cu etnicii români din oraș și din județ. Împreună am organizat serate de poezie și film românesc, am participat la prelegeri pe diferite teme și la concerte de jazz sau muzică populară românească.

– Cu ce planuri ați venit la consulatul din Jula?
– Legătura cu minoritatea română, sprijinirea eforturilor de promovare a identității etnice, lingvistice, culturale și religioase românești va reprezenta o sarcină prioritară a activității mele. Acțiunile noastre vor viza și în continuare eforturile minorității române de promovare a identității sale.
Dezvoltarea relațiilor de colaborare cu societatea civilă, cu organizațiile și asociațiile românești, cu instituțiile de învățământ, școlile și grădinițele, profesorii și educatorii implicați în promovarea limbii române, cu autoguvernările românești, cu primăriile, dar și cu reprezentanții mijloacelor de informare în masă, audio-vizuale și ai presei scrise, precum și ai bisericii ortodoxe române și ai celorlalte culte religioase din circumscripție, va fi de o importanță majoră în exercitarea mandatului meu. Voi continua activitatea colegilor mei de sprijinire a educației în limba română, de facilitare a accesului tinerilor etnici români la sistemul de burse oferite de statul român și, nu în ultimul rând, a participării elevilor și profesorilor la taberele ARC organizate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României. În perioada imediat următoare îmi propun să îi vizitez pe etnicii români din circumscripţie la ei acasă, acolo unde trăiesc şi îşi desfăşoară activitatea. Doresc să aflu cât mai multe aspecte despre activitățile și preocupările lor în cadrul unei interacțiuni directe, astfel încât să putem planifica şi realiza împreună acţiuni de sprijinire şi promovare a identităţii româneşti.

– Înainte de 2017, Dumneavoastră aţi lucrat în misiunea diplomatică românească din Serbia, unde cu siguranţă i-aţi cunoscut şi pe românii din Serbia. După atâţia ani de experienţe în ţări vecine României, unde trăiesc comunităţi istorice româneşti, cum vedeţi, care sunt asemănările şi care diferenţele dintre românii din Serbia şi cei din Ungaria?
– Cred că românii, în orice colț al lumii se află, poartă în suflet limba română și credința, de altfel elemente identitare fundamentale ale poporului nostru. Comunitățile istorice românești, indiferent de statele unde trăiesc, duc mai departe zestrea culturală, spirituală și lingvistică a strămoșilor noștri. Vorbesc limba română, poartă cu mândrie portul popular românesc și se străduiesc să predea din generație în generație toate aceste valori. Și în Serbia ca și în Ungaria am întâlnit, deopotrivă, minorități istorice românești cu caracteristici similare. Etnicii români păstrează tradițiile, perpetuează arta culinară, obiceiurile moștenite de la înaintașii noștri, muzica, dansul și cântecul românesc.

– Una dintre sarcinile Consulatului General al României de la Jula este promovarea și aprofundarea relațiilor bilaterale economice, culturale, de prietenie dintre cele două țări vecine, România și Ungaria. Cu ce fel de proiecte comune se mai pot îmbunătăți aceste relații?
– Având în vedere proximitatea graniței cu România, în cadrul dialogului cu partenerii din Ungaria un obiectiv important va fi reprezentat de continuarea facilitării cooperării regionale și transfrontaliere. În planul cooperării economice, îmi propun să contribui împreună cu colegii mei la valorifi carea întregului potențial de care dispun cele două țări. Voi continua să depun eforturi pentru facilitarea contactelor la nivelul mediului de afaceri din cele două țări, pentru organizarea unor reuniuni și misiuni ale oamenilor de afaceri, ale camerelor de comerț regionale și întâlnirilor de tip business-to-business, dar și promovarea proiectelor de cooperare transfrontalieră și regională, care vor oferi ambelor țări noi oportunități de dezvoltare economică și de asigurare, pe termen lung, a unui mediu stabil și propice dezvoltării.

– Şi în final o întrebare cu conţinut optimist: cu siguranţă, în timpul mandatului Dvs. de consul general al României la Jula se va întâmpla ceea ce mulţi cetăţeni trăitori pe o parte şi alta a graniţei româno-maghiare îşi doresc, adică, aderarea României la spaţiul Schengen, inclusiv pe căile terestre. Cum ni se va schimba atunci viaţa? Ce beneficii vor avea cetăţenii care trăiesc în zona limitrofă graniţei?
– Aderarea României la spațiul Schengen reprezintă un drept și o obligație asumată prin Tratatul de Aderare la UE. De altfel, România a asigurat de facto securitatea frontierelor externe ale UE încă de la momentul aderării sale la UE, în ianuarie 2007. Decizia adoptată în decembrie 2023, de aplicare integrală a aquis-ului Schengen în România și Bulgaria, va produce efecte începând cu sfârșitul lunii martie, când vor fi ridicate controalele la frontierele aeriene și maritime. România va continua demersurile susținute pentru finalizarea acestui proces, prin includerea și a frontierelor terestre cât mai curând posibil. Eliminarea controalelor la frontiera româno-ungară va facilita nu numai schimburile inter-umane și libera circulație, ci va avea efecte pozitive majore și în plan economic, generând oportunități de dezvoltare a schimburilor comerciale și proiectelor de cooperare, contribuind astfel la creșterea prosperității cetățenilor noștri.

– Vă mulțumesc pentru răspunsuri și vă doresc multe împliniri și realizări în fruntea Consulatului General al României la Jula!

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.