AFnews
2024, an bisect, prilejuiește o întâlnire cu Marin Sorescu, reprezentant de prim-plan al generației literare „șaizeciste”, născut la 29 februarie 1936, în Dolj, la Bulzești. Astfel, de ziua de naștere a polivalentului creator, tentat și de orizonturile artei plastice, Muzeul Național al Literaturii Române organizează, în Sala Perpessicius a sediului din str. Nicolae Crețulescu nr. 8, de la ora 13.00, evocarea intitulată „Singur printre poeți”, generic tributar volumului de parodii cu care, în 1964, debuta unul dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii române postbelice.
Vor participa: acad. Mircea Martin, prof. univ. dr. Lucian Chișu, conf. univ. dr. Paul Cernat, scriitorii Mihai Ispirescu și Ion Cocora. Moderator: prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general Muzeul Național al Literaturii Române.
Cu această ocazie va fi lansat volumul VIII din seria Opere Fundamentale, „Jurnal – Frânturi de făcut mâna”, ediție îngrijită de Mihaela Constantinescu-Podocea, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2023.
Una dintre mizele întâlnirii este sondarea actualității literare și culturale a lui Marin Sorescu: în ce măsură opera sa poetică, arondată neomodernismului, dar străbătută și de irizări/reflexe specifice postmodernismului, constituie un reper în canonul curricular și în cel estetic după aproape trei decenii de posteritate; în ce măsură creația sa dramatică, atât de apreciată cândva, cu piese emblematice ca Iona, Paracliserul, Există nervi sau Pluta Meduzei, și-a păstrat forța de atracție; în ce măsură este viabil modelul intelectual pe care l-a ilustrat autorul ciclului liric La Lilieci, al volumelor de poeme Tinerețea lui Don Quijote, Descântoteca sau Sărbători itinerante.
Cunoscut îndeosebi ca poet și dramaturg, Marin Sorescu s-a afirmat și în eseistica literară, prin cronici și comentarii care dezvăluie un subtil spirit critic, intersectându-se pe tărâmul acestei îndeletniciri foiletonistice, reunite și în volume, cu mai vârstnicul confrate Ion Caraion. Profilul unui „scriitor total” este împlinit prin romanele Trei dinți din față (1977), Viziunea vizuinii (1982), Japița (postum, 1999, datând de la sfârșitul anilor 1970). A scris și literatură pentru copii. Totodată, a desfășurat o rodnică activitate publicistică, preocupările sale în domeniu cuprinzând și realizarea de interviuri (câțiva protagoniști: Mircea Eliade, Günter Grass, Michel Deguy sau Edoardo Sanguinetti). A fost tradus în Marea Britanie, Franța, Germania (R.F.G.), Italia, Suedia, Olanda, Grecia, S.U.A., Mexic ș.a. La rândul său, a semnat numeroase tălmăciri în română, singur sau în colaborare. A obținut distincții în țară și în străinătate – între acestea, Premiul Herder (1991).
În 1978 a fost numit redactor-șef al publicației lunare craiovene Ramuri, pe care a condus-o aproape 13 ani. În 1991 a lansat, alături de Eugen Simion, Valeriu Cristea și Fănuș Neagu, noua serie a revistei Literatorul (inițial săptămânal, apoi, din motive financiare, cu apariții rărite), fiindu-i redactor-șef până la sfârșitul vieții. De asemenea, în postdecembrism a preluat direcția Editurii Scrisul Românesc. A fost membru al Academiei Române și, între 1993 și 1995, ministru al Culturii.
S-a stins la 8 decembrie 1996.
Adaugă un comentariu