JOHN KABA, BASARABIA, RAPORT POLITICO-ECONOMIC (1919)

LA MUZEUL NAȚIONAL AL ȚĂRANULUI ROMÂN: LANSAREA PRIMEI EDIȚII ÎN LIMBA ROMÂNĂ A RAPORTULUI LUI JOHN KABA, MEMBRU AL COMISIEI HOOVER
24 februarie 2024

IDEALUL ESTE MAI VIU CA NICIODATĂ!

JOHN KABA a fost căpitan în Armata Statelor Unite și membru în Comisia Hoover pentru România. În 1919 s-a deplasat în Basarabia și a elaborat un raport despre starea acestui ținut românesc, la un an după Unirea din 27 martie 1918. Raportul prezintă realitățile de peste peste Prut , cu date și fapte privind ocuparea Moldovei răsăritene de către Imperiul Rus. În cunoștință de cauză, căpitanul Kaba afirma: ,,Armata Română luptă nu numai în bătăliile României, dar ale întregii civilizații; monitorizează frontiera civilizației împotriva regresului ca să salveze restul Europei…”. Documentul a contribuit la nuanțarea poziției marilor puteri în legătură cu Regatul Român. Raportul a circulat în două ediții în engleză și, respectiv, în franceză, fiind prezentat la Conferința de Pace de la Paris.

VIRGIL NIȚULESCU, DIRECTORUL MUZEULUI NAȚIONAL AL ȚĂRANULUI ROMÂN
,,Am apreciat întotdeauna inițiativele Institului Frații Golescu, domnul Mihai Nicolae a venit întotdeauna cu propuneri foarte bune de dezbateri, de lansări de carte și de data aceasta a adus această carte necunoscută ublicului larg. Este bine să vedem întotdeauna cum suntem priviți din afară, din afara granițelor noastre și este bine să ne cunoaștem prietenii pentru a-i deosebi foarte bine de dușmani pentru că, din păcate, România a avut și încă are, așa cum se vede astăzi, din păcate, destui dușmani. Sper ca această carte să ajungă la oamenii preocupați de istoria acestei provincii românești cu un destin tragic, ruptă de la Moldova în 1913 și care s-a unit prin voința sa cu Patria română în 1918 și a fost din nou ruptă în 1940. Sper ca istoricii care se preocupă de ultimii 200 de ani cel puțin de istorie basarabeană să aibă în vedere și acest volum pentru că sunt încă multe lucruri care au rămas de lămurit. Acum doi ani am participat la o lansare de carte a domnului ambasador Gribincea, era o colecție de documente despre modul cum au privit autoritățile sovietice Republica Socialistă Moldovenească și am văzut și acolo o mulțime de lucruri pe care încă nu le cunoșteam despre această atitudine a imperiului sovietic față de teritoriul pe care îl ocupase în 1940.”

MIHAI NICOLAE, PREȘEDINTELE INSTITUTULUI FRAȚII GOLESCU
Inițiativa apariției lucrării a aparținut Institutului Frații Golescu și Asociației Pro Basarabia și Bucovina conduse de Marian Clenciu. Sunt multe lucruri de spus, sunt de față oameni care vor intra în detalii de aceea eu spun numai că lucrarea e fundamentală și nu doar pentru Chișinău dar și pentru București. La exact un an de la Unirea Basarabiei cu România intervine acest căpitan John Kaba care prezintă situația exactă a ceea ce înseamnă că, prin datele oferite de Kaba, putem vedea exact care era situația economico-socială la momentul respectiv.
Al doilea lucru care e important este că, prin această carte, avem imaginea clară a ceea ce s-a întâmplat în Basarabia și, în sfârșit, un lucru de menționat este faptul că scrie atât de frumos despre români și are o clarviziune, o premoniție a ceea ce se va întâmpla așa cum apare pe coperta 4 a volumului.

MARIAN CLENCIU, PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA
,,Aș vrea să spun că Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina se preocupă pentru aducerea în fața dumneavoastră a unor istorici de care am fost îndepărtați. Haideți să vă amintesc că toți cei care au votat Unirea, au terminat prin închisori. Această carte este un tablou exact a ceea ce a fost și a ceea ce va trebui să rămână Basarabia. Am vrut de mulți ani să apară această carte pentru că lipsesc informațiile exacte vă anunț că în vizorul nostru mai sunt niște cărți pentru că nu numai Statele Unite au trimis oameni din servicii în acele teritorii, chiar englezii au trimis și au realizat vreo 50 de volume, se cheamă Manualele păcii și în aceste manuale sunt și referiri importante la Basarabia, la Bucovina, la Transilvania. Puncte de vedere diferite de acelea ale puterii imperiale care își urmărea niște interese în zonă contravenind punctului de vedere american care cerea crearea de state naționale. Mulțumesc domnului Radu Nicolae pentru traducere pentru că el este cel care a depus efortul de a ne aduce în limba română această ediție. Mulțumesc pentru găzduire MNȚR. Vă mulțumesc pentru prezență.”

ISTORICUL DR. ION CONSTANTIN
,,La lansarea unui piese de referință, de consistență și care a fost o piesă de importantă în ecuația aceasta diplomatică pentru Basarabia după 27 martie 1918, raportul lui John Kaba din 1919 a picat ca o mană cerească pentru partea românească, pentru guvernul român, pentru autoritățile române, pentru recunoașterea internațională a Unirii. Sosit la București pe data de 21 aprilie 1919, în calitate de membru al Comisiei Hoover, căpitanul Kaba a fost trimis în Basarabia, după cum singur menționează în Raport, de către colonelul W. U. Haskell (1878-1952) care lucra la Administrația Americană de Ajutorare, în calitate de director responsabil pentru zona Rusiei sovietice. Misiunea sa era de a supraveghea distribuirea ajutoarelor, în special produse alimentare pentru populație, trimise de armatele aliate și pentru a raporta asupra situației existente acolo. Ajuns la 30 aprilie 1919 la Chișinău, timp de două luni (până în iunie), John Kaba a călătorit prin Basarabia din oraș în oraș, din sat în sat, cu mașina, căruța, mergând pe jos, cu trenul, cu trenul de marfă etc. Orașul Chișinău i-a fost „punctul de pornire mergând atât spre Nord, cât și spre Sud”. Bun cunoscător al limbii române, el a stat de vorbă cu oamenii locului, iar în urma discuțiilor și a constatărilor făcute a întocmit și trimis șefilor săi un număr de 120 de rapoarte, telegrame și note informative. Pe baza acestor rapoarte, a datelor culese din alte surse și a impresiilor personale, Kaba a întocmit raportul final, care înfățișează succint date și fapte privind ocuparea Moldovei răsăritene de către Imperiul Rus în anul 1812, realitățile de peste peste Prut la un an după Unirea cu România la 27 martie 1918, noua administraţie, situația politică, educaţia, cultura, învăţământul, istoria, geografia, populaţia, economia, industria Basarabiei. Lucrarea a fost publicată inițial în limba engleză, apoi și în franceză. Ediția în limba engleză era însoțită de harta intitulată „Bessarabia. The etnografical map”, avându-l ca autor pe John Kaba. Impresiile și constatările făcute de autor în Basarabia timp de două luni, erau cele văzute și trăite, în locurile vizitate, descriu diversele ținuturi sub aspect politic, demografic, militar, geografic, etc. Cele nouă județe ale Basarabiei sunt arătate detaliat, cu o scurtă caracteristică a specificului fiecăruia; sunt reproduse datele cronologice din trecutul istoric românesc al provinciei din cele mai vechi timpuri; se prezintă date esențiale ale Basarabiei cu referiri la populație, sol, agricultură, industrie, comerț, cultură, economie, educație etc.În capitolul „Limba română se vorbește pretutindeni”, autorul argumentează caracterul românesc al provinciei din punct de vedere cultural, lingvistic, istoric și demografic, constatând într-un mod surprinzător și tranșant pentru un american că „două treimi din populație (2.000.000) sunt români moldoveni”, care vorbesc limba română.

Aș vrea să salut aici prezența în sală a doamnei Ileana Pelivan Pițurescu,

fosta soție a lui Ion Pelivan și a domnului profesor Ioan Pițurescu. Mulțumesc domnilor Mihai Nicolae, Marian Clenciu și Radu Nicolae pentru strădania lor de a realiza acest obiectiv important, publicarea în limba română a acestei lucrări a lui John Kaba, ofițer în armata americană, lucrare de o valoare deosebită inclusiv în perspectiva actuală pentru reconsiderare și pentru o abordare obiectivă și corectă a realităților din acea vreme.”

PROF. UNIV. DR. SILVIU COSTACHIE, UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI:
,,În primul rând dați-mi voie să vă mulțumesc pentru invitația de a participa la această lansare, este, într-adevăr, o carte foarte importantă și o să explic imediat de ce. Înainte de scurtul meu discurs, dați-mi voie să vă prezint un mesaj adresat acestei întruniri din partea președintelui Comitetului româno-american pentru Basarabia și Bucovina comitet altfel de reprezentant pentru România sunt este vorba de domnul profesor Nicolae Dima care a transmis un mesaj aflând despre această lansare în care spune următoarele:

Stimați prieteni, vă adresez câteva rânduri în numele Comitetului româno- american pentru Basarabia și Bucovina, felicitări pentru menținerea vie a făcliei reîntregirii țării și a revenirii Bucovinei și Basarabiei în granițele lor firești în interiorul României. Bucovina și Basarabia au fost, sunt și vor rămâne întotdeauna provincii românești. Să milităm și să luptăm pentru reîntregire, așa să ne ajute Dumnezeu! Profesor Doctor Nicolae Dima, președinte al Comitetului româno- american pentru Basarabia și Bucovina

Consider că tipărirea hărții lui Kaba este esențială pentru înțelegerea acestui volum și o spun pentru ca geograf. Oamenii din Basarabia trebuiau ajutați pentru că erau într-o situație dezastruoasă după război și citind versiunea în engleză mai demult m-au uimit câteva fraze, acel tânăr ofițer american a descoperit o relație care urma să să construiască între România și Statele Unite ale Americii. Statele Unite își urmau interesele de mare putere și Emanuel de Martonne ne-a ajutat să nu suferim foarte mult, mă refer aici la trasarea granițelor României. Mă refer cu siguranță la cele nouă variante, patru rămase în forma finală, două țineau de Statele Unite și de Italia și două țineau de România și de Franța. Emanuel de Martonne a folosit informațiile din Raportul lui John Kaba și de aceea astăzi există granița de vest a României pe care o avem astăzi!”

AMB. MIHAI GRIBINCEA
,,Voiam doar să fac niște clarificări. Într-adevăr, harta despre care a vorbit domnul profesor este foarte importantă. Dar ea nu este altceva decât o copie a hărții lui Alexis Nour care a fost publicată în 1914. M -a impresionat mai mult și mai ales atenția pe care o acordă autorul dispoziției față de minorități, vorbește mai ales despre minoritatea evreiască, știți foarte bine că în acea perioadă, în special la Odessa, era o comunitate foarte puternică evreiască și foarte mulți evrei din Basarabia s-au refugiat la Odessa unde încă din anul 1918, imediat după intrarea trupelor Române în Basarabia, se făcea o puternică propagandă anti-românească care îi descria pe români ca fiind un fel de canibali pentru basarabeni. Așa se desprinde și ideea în ce privește minoritatea bulgară și și găgăuză, cifrele date în lucrare au apărut și în lucrarea domnului Dinu Poștarencu. El aduce argumente care atestă datele comunicate de Kaba. Este important faptul că românii din Basarabia erau în jur de 2 milioane. Majoritari. Eu sunt total de acord cu faptul că este o lucrare care a servit foarte mult cauzei românești la Conferința de Pace de la Paris și probabil ar trebui să vorbim și despre John Kaba ca unul din susținătorii Unirii Basarabiei cu România la Conferință.”

AMB. VICTOR CHIRILĂ
,,Publicarea acestui document ne aduce din nou aproape de un eveniment istoric foarte important pentru pentru noi, eveniment care ne-a marcat destinul și ne marchează și în continuare pentru că, în opinia mea, dacă nu ar fi fost Unirea din 1918, dacă la Congresul de la Paris marile puteri nu ar fi recunoscut acest act, cred că astăzi nu aș fi fost aici în fața dumneavoastră și probabil aș fi vorbit în limba rusă. Eu sunt convins că fără acest acest act al Unirii din 1918, Republica Moldova ar fi trecut printr-un proces de deznaționalizare și, cu siguranță, prioritatea demografică de astăzi ar fi fost cu totul alta și nu am fi vorbit despre despre acest ideal al nostru de adera la spațiul european. Fără îndoială că nu am fi discutat astăzi despre despre integrarea europeană și Dumnezeu știe unde am fi fost astăzi. Pe măsură ce Federația Rusă se apropie de hotarele noastre, această întrebare ,,ce va fi cu noi?” va fi spusă din ce în ce mai tare. Acest gând va fi reflectat de foarte multă lume în Republica Moldova și de către politicieni, de fapt. Toată lumea are și în gând și pe buze această întrebare: ce vom face dacă… Astăzi suntem, evident, mai puternici, este și România mai puternică, România este și în Alianța Nord Atlantică. Noi am reușit împreună cu România să obținem o decizie importantă anul trecut, să începem negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Dar în ultimii doi ani acestor procese li s a dat un impuls mai mare și presiunea timpului este mai mare așa încât cred că în următorii 10 ani vom fi martorii recreerii unui spațiul economic unic care va fi decisiv atunci când se va lua decizia de aderare la Uniunea Europeană. Și în momentul respectiv nu vor mai fi vama și nici frontiera politică dintre noi.
Idealul este mai viu ca niciodată. România este tot mai prezentă în sectorul nostru energetic. Transgaz administrează rețelele de gaze naturale din Republica Moldova. Idealul este să creăm o piață comună în domeniul energetic al energiei electrice și al gazelor naturale. Suntem în discuție să aducem o investiție importantă în sectorul energetic pe parcursul acestui an. Am început proiecte de modernizare și construcție a unor poduri noi, avem planuri să unim marile autostrăzi din România cu cele din Republica Moldova, tot mai mulți investitori din România și din Republica Moldova se anunță. 80 de milioane de euro a fost investiți până în prezent de investitorii din Republica Moldova, sunt cifrele oficiale. De asemenea, România este principalul nostru partener economic: 30 de procente din exporturile noastre sunt destinate pieței din România. Tot mai multe produse, tot mai multe companii de la noi sunt apreciate aici, în România. Deci, firescul se întâmplă. Și asta mă face să fiu sigur și optimist de viitorul nostru românesc. Deviza mea este să facem astăzi ce putem face pentru binele nostru comun.”

DR. GHEORGHE ANGHELESCU
,,Ca istoric am avut preocupare pentru aceste personalități evocate aici și am avut ocazia să mă văd cu generalul Titus Gârbea. Titus Gârbea a fost raportor al Guvernului României în acei ani 1918 – ’19 a fost un om care a trăit evenimentele de la Cernăuți, Chișinău și Alba Iulia. El a fost raportor la Versailles, martor ocular la acele evenimente, iar discuțiile mele cu dânsul au fost legate de conferința de la Paris. Omul a trăit până la 105 ani. Kaba, cetățean american, se pare că avea și origini românești, familia lui plecase din Transilvania din zona Sibiului. Dar Statele Unite nici nu voiau să audă de România, au venit pentru interesele lor. Ele au decis războiul. America și-a dorit victoria, a câștigat. Cine l-a influențat atât de mult pe Wilson? Regina Maria a intervenit, Regina Maria a avut intrarea la Wilson, această femeie puternică, vorbitoare de limba engleză spre deosebire de de restul delegației române care nu prea vorbea engleză. Ea a intrat la el prin soția lui Wilson și l-a convins pe Wilson că este imperios necesar ca România să devină un stat puternic și că el poate să facă asta. Această femeie puternică, Regina Maria a avut un cuvânt covârșitor atunci.”

RADU NICOLAE, traducătorul lucrării:
,,Mulțumesc Asociației Pro Basarabia și Bucovina, Institutului Frații Golescu și Muzeului Național al Țăranului Român pentru toate eforturile făcute. Mă bucur mult că volumul are un ecou pozitiv.
M-au marcat cuvintele lui Florin Constantiniu pe care cred că pot să le citez acum. Este vorba despre oamenii care au făcut Unirea cu Basarabia. Această Unire este parte din evenimentele care au creat România Mare și într-O ISTORIE SINCERĂ A POPORULUI ROMÂN spune Florin Constantiniu foarte frumos: ,,Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai minunată a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera nici un unui om politic, a niciunui guvern, a nici unui partid, este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității Neamului, un elan controlat de fruntașii politici pentru a călăuzi, cu o inteligență politică remarcabilă, spre țelul dorit.”

A consemnat Dr. Irina AIRINEI

Foto: Irina AIRINEI și Dorian CLENCIU

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.