Dr. Irina Airinei: Maria Găitan Mozes și identitatea unei generații

(Despărțirea de mama și plecarea din Basarabia în București la vârsta de 14 ani, fotografie de familie)

Volumul bilingv ,,Identitate lirică/Lyrical Identity” cuprinde un florilegiu de articole și cronici dedicate unei scriitoare, Maria Găitan Mozes, al cărei parcurs biografic configurează traiectul unui fabulos triunghi existențial: Vărzăreștii Basarabiei natale, Bucureștii anilor de școală, ai uceniciei literare și ai primelor iubiri și Tel Avivul autodefinirii creatoare. O identitate complexă, rezonând într-o operă literară proteiformă. O poezie liberă, derivând organic din zborul cântecelor, din freamătul pădurilor și din limpezimea izvoarelor de acasă… Etapele parcursului liric desenează o spirală a vorbirii, ascensională, absorbind, cu nesaț, înțelepciune și cunoaștere de la cei care i-au fost mentori formali sau informali în liceul regal pe care l-a absolvit (primită ca refugiată și orfană de război), în Școala de Literatură ,,Mihai Eminescu”, adevărată pepinieră de talente, în mediile scriitoricești din România și Israel, în istoricul Cenaclu ,,Punct”din Tel Aviv, în efervescenta Asociație a Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, la Gazeta Românească și Editura ,,Familia” (nume reverberând amintiri). Această carte nu înșiră doar mărgăritele unui destin devenit o adevărată cronică a timpului său, ci oferă și o frescă a vieții literare românești din Israel, așa cum a fost, în care scriitori, critici, istorici literari și publiciști duc flacăra creației, cu mâinile goale desțelenind solul Țării Sfinte și sădind în el germenii unei literaturi românești cu totul noi, cu seve pline de vitalitate, israeliano-române.

În carte vorbesc despre protagonistă Alexandru Mirodan, Andrei Strihan, Zoltan Terner, Maria Banuș, Norman Manea, Hedi Simon, Veronica Rozenberg, Cleopatra Lorințiu, Irina Airinei, sunt evocate lansările recente ale volumelor ei de poezie, dar și de proză scurtă, în România, la Centrul Cultural ,,Arcuș” din Sfântu Gheorghe, la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului, la Biblioteca Metropolitană, la Muzeul Național al Țăranului Român, la Căminul pentru seniori ,,Academician Nicolae Cajal” și la târgurile de carte Gaudeamus și Bookfest din București. Sunt amintite, cu lux de amănunte, lansările de la Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi și de la Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu, Chișinău, și tot de aici aflăm că Maria Găitan Mozes a devenit o prezență constantă la Radio Moldova prin dăruirea minunatei realizatoare Alina Chiriac Ivașcu precum și la TVR Chișinău. Astfel că, între Târgul ,,Beyahad/Împreună”, inițiat, la Tel Aviv, de inimosul președinte al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, Dragoș Nelersa și Cenaclul ,,Mircea Eliade” din Denver, Colorado, condus de distinșii intelectuali Simona Sîrghie și Sebastian Dorean, nu e decât un pas…Și asta doar dacă citești cartea care te invită să regăsești crâmpeie de viață și de operă legate de colegi valoroși de generație ai Mariei noastre: Zoltan Terner, Luiza Carol, Sebastian Costin, Esther Tacciu, Solo Iuster, Felix Caroly, Rodica Grindea, Getta Berghoff…

Și cum s-ar putea încheia această evocare de prietenie și lumini literare decât amintind aici înduioșătoarea urbe natală Vărzărești/Călărași cu copiii ei frumoși, cu primarul iubitor de cultură Grigore Moisei, cu tiza Maria Găitan, cu doamna bibliotecară și cu oamenii minunați ai locului care i-au acordat, într-o frumoasă aniversare a urbei, titlul de Cetățean de Onoare, poate mai scump decât toate distincțiile primite de ea de-a lungul timpului.

Cartea s-a scris singură, de la sine, pentru că așa a fost să fie…Iubitoare de flori, poeta nonagenară zâmbește sub poverile vieții, lăsând inima să spună povestea celei mai frumoase fete din an de la Școala de Literatură, acolo unde își întâlnise viitorii colegi de condei din România și din Israel. Iosef (soțul literat) și Maria, o poveste de viață și de creație care continuă în aceeași lumină binecuvântată care i-a împodobit existența. O notă optimistă răzbate din cântecul cu mame și păsări al poetei care descoperă, de fiecare dată, un alt drum:

,,Trecem azi spre primăvară,

gândul zboară și iar zboară,

căutându-și un alt drum,

chiar dacă-s căruntă-acum.”