Maria TOACĂ: „Madona Bucovinei” pictată de Löwendal: „Noi nu vom fi, dar voi să țineți minte!”

Eveniment cultural

MESAJ TESTAMENTAR DE LA „MADONA BUCOVINEI”: „Noi nu vom fi, dar voi să țineți minte!”

Duminica de 26 octombrie în Anul Centenar al Patriarhiei Române va rămâne pentru totdeauna în memoria românilor ca o sărbătoare de profundă semnificație spiritual-creștină – sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului, un sacru simbol al credinței și unității românești.

Ne-a dat Dumnezeu să avem în această zi și noi, membrii Societății „Golgota”, conduse de harnicul președinte Vasile Rauț, un moment de sărbătoare, luminată de bucuria unor împliniri, înnourată de lacrimile trecutului care ne urmărește și astăzi cu noi și grele încercări. Proiectul „Nestinsă-i durerea memoriei”, realizat anul acesta de Societatea „Golgota”, cu susținerea financiară a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, nu s-a finalizat doar cu desfășurarea, la Palatul Național din Cernăuți, a conferinței din 28 septembrie „Cumplita foamete din 1946-1947 – genocid împotriva românilor din nordul Bucovinei”. După cum s-a anunțat pe parcursul conferinței, proiectul s-a încheiat cu lansarea, la Căminul-Cultural Ostrița-Mahala a noului volum din colecția Bibliotecii „Golgota” – „Noi nu vom fi, dar voi să țineți minte”. Nici nu se putea găsi alt loc mai potrivit și cititori mai interesați pentru scoaterea acestei cărți în lume. La Mahala sunt pomeniți din neam în neam neamurile omorâte, dar neînvinse, aduse în cimitir din lunca Prutului. Aici nemuritori sunt cei care au suferit prin siberii asemenea Aniței Nandriș, reînviată în secvența teatrală, prezentată atât de real de copiii renumitului ansamblu „Urmașii lui Ștefan” al purtătoarei de memorie Elena Nandriș.

Eu, ca autoare, am avut cea mai mare motivație de a aduce cartea mai întâi la Mahala, pentru că multe pagini sunt dedicate oamenilor de la această vatră a suferințelor, mulți din trăitorii de astăzi își vor regăsi bunicii și părinții, vor rememora suita de evenimente comemorative din ultimii ani. Neobișnuită a fost această lansare mai ales datorită prezenței „eroilor” din carte, a câtorva supraviețuitori, copii ai exilului, născuți în ghețarii de la capătul pământului. Le-am avut alături, cu lacrima și amintirile, pe Domnica Gostiuc în vârstă de 91 de ani, însoțită de fiica Vera, care are grijă de haina grea a vârstei mamei sale. Oasele degerate în Siberia o dor, dar cu mâinile-i tremurânde Domnica Gostiuc nu contenește să împletească ciorapi, aducând și de data aceasta o colecție multicoloră pentru cei mai sensibili la frig. Elena Rohalschi n-a riscat s-o scoată din casă pe mama sa Anghelina la cei 94 de ani ai ei, dar a venit cu suferințele bunicilor și tatălui ei Mihai, care a îmbătrânit de tânăr în taigaua siberiană. Vera Isac, născută în Siberia, a rememorat suferințele mamei sale, Zamfira Zahariciuc, înmormântată acum doi ani, la 26 octombrie, chiar data întâlnirii noastre. Bița Mitruță, purtătorul de Tricolor, Dumitru Zahariciuc, a fost văzut de consăteni pentru prima dată plângând, când a evocat momentul întoarcerii din exil a bunicii Margalina, cu doi feciori – Dumitru și Mihai. Mi se părea că am scris despre toate și cunosc în amănunte aceste istorii, însă la fiecare întâlnire descopăr ceva nespus și nescris până acum. Și cei care au păstrat tăcerea, meșterița populară Maria Tatarciuc, profesorul Ion Antonescu, poetul popular Vasile Zvarici, gospodarul Ion Mitriuc, au ce mărturisi din trecutul dramatic al familiilor lor, mărturii care sper să apară într-o monografie a comunei Mahala.

De-acum va fi printre măhălenii ei și „Madona Bucovinei”, copila cea de 15 ani surprinsă într-un moment de meditație de pictorul împătimit de țăranii români, George Lowendal. Oamenii mai în vârstă își amintesc de Anița Maximeț, însă ca de o simplă femeie, care a îmbătrânit printre ei, împovărată de greutățile destinului. Numai în celebrul tablou, distrus în focul războiului, Anița a rămas o veritabilă „Madonă a Bucovinei”, dorind parcă să ne transmită, dintr-o lume tot mai îndepărtată de noi, mesajul: „Noi nu vom fi, dar voi să țineți minte”.

Le port o mare recunoștință românilor din Mahala pentru această carte și primirea ce i-au făcut-o – cu cântări de la „Vocea Neamului” și „Urmașii lui Ștefan”, grupa mică nr.2, cum i-a botezat Elena Nandriș pe cei puțin mai mari decât cei mai mici. Lansarea cărții a fost și un prilej de a le scoate în față pe fetițele soliste, Elmira Nandriș și Margarita Grigorciuc, iar pentru Sofia Gostiuc a fost chiar botezul în postura de vocalistă. Alăturându-se lor, băiețelul familiei strămutate, Kiril Moroz, a recitat o poezie în limba română. De asemenea, a fost lansat în premieră cântecul „Hora mare a lui Ștefan”. Un cuvânt de recunoștință aparte l-am păstrat pentru consulul Cristian-Toma Dacica, pentru susținere, prezență și cuvintele de apreciere a activității membrilor „Golgotei”. Mulțumiri Consulatului General, Excelenței sale Irina Loredana Stănculescu, consulului Cristian Dacica au adresat și gazdele – șeful căminului cultural Dumitru Zaidel, conducătoarea artistică Elena Nandriș, bibliotecara Olga Zaidel, care s-a alăturat cu prezentarea volumului „Dialoguri cu bucovinenii. Interviuri de Ilie Luceac, Alexandrina Cernov și Vasile Tărâțeanu”, coordonator Marin Gherman. Menționăm că și această carte a apărut cu susținerea DRP.

Duminică „Madona Bucovinei”, cu chipul tânăr al Aniței Maximeț, a intrat în multe case și în cele două biblioteci din comuna Mahala. O adâncă plecăciune în fața doamnelor Mariana Boiciuc și Olga Zaidel care țin casa cărților cu ușile deschise.