Maria TOACĂ: MEREU TÂNĂRĂ, STRĂVECHEA NOASTRĂ ZESTRE DE PE CULMILE DORULUI

VALORI NAȚIONALE DIN NORDUL BUCOVINEI

Cu  cunoștințe profunde în etnografie, cu vocea ce a miruit-o Dumnezeu, profesoara, artista, inegalabila interpretă a cântecelor de înstrăinare, maestrul artelor Victoria Costinean, lucrător emerit al culturii din Ucraina, a adunat duminică, 14 septembrie, în jurul ansamblului-model de copii „Izvoraș”, pe care-l conduce de patru decenii, tinere talente de pe Valea Siretului și din lunca Prutului. Deși după vârsta ce-o are de la data înființării, „Izvorașul” de la Ropcea a pășit în plină maturitate, colectivul e veșnic tânăr, precum ne sunt și cristalinele izvoare de pe plaiurile carpatine. Anul trecut, în Săptămâna Luminată, Victoria Costinean ne-a invitat la o sărbătoare dedicată „Năframei pe blid”, iar acum, ca o continuare a acestei mărturii de credință, dragoste de frumos și rezistență prin păstrarea moștenirii străbunilor, a inaugurat Festivalul folcloric „Din lada cu zestre”, desfășurat în cadrul proiectului organizației „Valea Siretului”, sprijinit financiar de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

A dat Dumnezeu să fie vreme bună pentru revărsarea dorurilor sub cerul liber, în curtea Liceului „Ștefan cel Mare și Sfânt”, într-un spațiu împodobit ca o veritabilă casă mare din timpurile când lada cu zestre se afla la mare cinste. S-au bucurat gazdele, au fost fericiți oaspeții să admire evoluția copiilor înzestrați cu har artistic, frumos crescuți românește pe la vetrele lor. Alături de stăpâna evenimentului, Victoria Costinean, de directorul Liceului, Ștefan Mitric și de starostele satului, Ilie Olar, s-au aflat Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu și consulul de carieră Cristian Dăcica, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Nicolae Robu, prietenii din comuna Cajvana, cu directorul Liceului tehnologic „Ștefan cel Mare”, Iulian Ciotu și ansamblul etnofolcloric „Stejarul”, bunul sfătuitor al „Izvorașului”, Ivan Pilat, directorul Muzeului de arhitectură populară și trai din Cernăuți, o suită de jurnaliști. Prețuind mult faptul că Victoria Costinean vine cu un bogat tezaur spiritual din satul Igești, cu flori și alese cuvinte au onorat-o vecinii din Comuna Ciudei – primarul Anatolie Pițul, cu susținătorii săi, directorul Liceului Radu Petrașescu, orchestra Școlii de Artă, cu directoarea Diana Cogut și dirijorul Nicolae Percic, ansamblul coregrafic „Ciudeienii”. Cu deosebită afecțiune și mulțumiri pentru splendida sărbătoare, păstrătorii comorilor folclorice au fost salutați de Excelența sa Irina Loredana Stănculescu, recunoștința-i fiind îndreptată și spre echipa DRP, care a susținut acest proiect ca și multe alte proiecte prin care s-a reușit renovarea exterioară a clădirii Liceului și înzestrarea cu tehnică modernă pentru desăvârșirea procesului de învățământ.

Manifestând o atitudine sensibilă față de folclorul autentic, Victoria Costinean a ținut să le prezinte și pe două românce din Ropcea, meșterițele populare Veronica Morăraș și Elena Ursulean, iar plăcuta povară a moderării spectacolului a împărțit-o cu tânăra Maria Dolinschi, studentă la Colegiul Pedagogic din Cernăuți. Deși, cea mai mare parte a vieții și urcușul pe culmile succesului artistic le datorește Ropcei, Victoria nu uită de unde a plecat, invitând de la baștina sa Igești gingașe voci, din care am reținut Ionela Pițul, fetițele Griguș și, desigur, marea surpriză a Festivalului – Gabriel Panteleiciuc, un nume de care neapărat o să auzim de pe scene mai mari. M-a emoționat și piesa cântată de firava Emeli Mușceac, pe versurile Victoriei Costinean „Dor pe lume dor” – o tristă poveste a familiei, a copilăriei mamei sale deportate în Kazahstan. Semn că Victoria ține la neamuri a fost și prezența grupului vocal din Costiceni, condus de Maria Vlad Sabie. Cuprinzând teritoriul românesc și din partea de nord a Basarabiei, la sărbătoare a fost invitat colectivul coregrafic „Bucuria” din Dinăuți, care, într-adevăr, ne-a dăruit bucurie, etalând dragostea pentru valorie naționale.

Mândre podoabe ale Festivalului au fost aduse din Boian  și din sudul Bucovinei – ansamblurile coregrafice „Miorița” și „Stejarul”. Printre soliști, alături de consacrata Diana Velea-Frunză din Ciudei, a strălucit Daria Crețu, anunțată ca reprezentanta vecinilor crăsneni. Prin vocea Dariei Crețu a strălucit și Crasna la festivalul de la Ropcea. Cu o ținută admirabilă și o rostire românească impecabilă, cum se prezintă de obicei, cunoscuta și îndrăgita noastră Daria Crețu a avut un rol deosebit la Festival. Deși de la un timp o vedem ca solistă a ansamblului “Izvoraș”, de data aceasta a fost anunțată din partea comunei Crasna, de unde i se trag rădăcinile și neamurelele despre care cântă cu atâta foc această harismatică fetiță.

Ar fi fost mai săracă ,,Lada cu zestre” fără Crasna și nici că se găsea o mesageră mai aleasă și o voce mai cunoscută în spațiul românesc ca să o reprezinte.

Nucleul, care a atras tot ce avem mai frumos în depozitele sufletului, l-au reprezentat, totuși, copiii crescuți la școala Victoriei Costinean, veritabile modele ale portului popular, cu un repertoriu ales direct de la izvoare. A doua zi, mă uitam cum plouă monoton de dimineață, cum cerul lăcrimează cu melancolii la Cernăuți, gândul fiindu-mi la minunata, însorita duminică, tulburată din când în când doar de un vântuleț răcoros. Trebuia să-și facă puțin de cap și natura, amintindu-ne că, totuși, e toamnă pe pământ.

Pe Valea Siretului, la Ropcea, a fost primăvară, o primăvară a cântecului, dansului și datinilor străbune, Dumnezeu dăruindu-le cer senin copiilor care le-au scos ,,Din lada cu zestre”. Vremea bună de afară, le-au permis gazdelor să-și primească oaspeții în fața școlii, într-un spațiu împodobit cu mândre covoare, năframe și multe alte lucruri din scumpa avere ce definește identitatea românilor de pe Valea Siretului. Colectivele etnofolclorice invitate au venit cu bogăția comorilor de la vetrele lor, însă tot ce ne-a bucurat ochii și sufletul s-a rotit în jurul ansamblului ,,Izvoraș”, conducătoarea Victoria Costinean fiind cunoscută nu doar ca o interpretă inegalabilă a cântecului autentic din zonă, ci și ca etnografă, fiind autoarea unei monografii în domeniu. Copiii din ,,Izvorașul” ei au demonstrat pe viu osârdia îndrumătoarei pe ogorul curat al datinilor, prezentând două minispectacole – ritualul chemării ploii (Paparudele) și nunta la românii din Valea Siretului. Cu ,,mireasă” din Igești și ,,mire” din Ropcea, micii artiști, ca vârstă, dar mari în măiestrie, ne-au purtat prin toate momentele obiceiului de nuntă – împodobirea și vânzarea miresei (,,Cî mireasa-i frumușâcî/ Noi n-o dăm făr di nimicî”), iertăciunea, mersul la cununie…

Cine are nevoie de ploi bune, de cântece și descântece, cine se pregătește de o nuntă asemenea celor frumoase din vechime, poate merge să le ,,împrumute” de la copiii din Ropcea.

Un plus de valoare a înscris, pe năframa sărbătorii, arcușul vioristului Alexandru Chiriliuc. Superb a fost finalul la apus de soare, când s-a încins o horă pentru a da aripi bunelor speranțe în ziua de mâine. În acordurile muzicii, au răsunat și mulțumirile reciproce pentru bucuria dăruită prin cântecul strămoșesc și graiul bătrânesc…mereu tânăr, așa ca și tinerețea „Izvorașului”.