AZI DIMINEAȚĂ NE-AM TREZIT LA HERĂSTRĂU
E toamnă melancolică la București. Dar și multă căldură pentru invitatii Universității de Vară ,,Izvoru Mureșului”. În parcul Herăstrău, pe malul lacului Herăstrău, în hotelul Herăstrău… Așa a început dimineața de 16 octombrie pentru participanții la editia a XXII-a a acestui forum, dedicat păstrării și promovării identității romanesti. Înainte ne așteaptă trei zile de dialog întru întărirea frăției între români și alte neamuri.

LA POARTA CREȘTINISMULUI ÎN ROMÂNIA, PEȘTERA SFÂNTULUI APOSTOL ANDREI
Ne-a însoțit și Sfântul Andrei pe parcursul conferinței Universității , de data aceasta de toamnă, “Izvorul Mureșului”, chemându-ne la marginea de pădure de lângă localitatea Ioan Corvin, unde la 1920 a fost descoperită peștera Sa, considerată poarta creștinismului în România, locul nășterii credinței creștine la români. Tot acolo se înalță și mănăstirea care îi poartă numele și-i veghează cu nemărginită credință liniștea și lumina ce îmbrățișează această Peșteră, creație a lui Dumnezeu. „Era pământ uscat aici, dar când a venit Apostolul Andrei, au ieșit din adâncuri șapte izvoare. Aici Sfântul cu ucenicii săi s-au adăpostit timp de cinci ani. N-au plecat până n-au înălțat o mănăstire puternică în anii 60 d. Hr., în care s-a făcut neîntrerupt slujbă câteva sute de ani, până au năvălit turcii și au dărâmat-o. Erau cinci mii de călugări, toți fiind omorâți de păgâni. Din 84 ani de viață, 60 de ani Sfântul Apostol Andrei a propovăduit învățătura lui Hristos, până la momentul martirizării. Epoca regimului comunist a așternut uitarea peste aceste locuri sfinte. În 1990 au început lucrările de amenajare și s-a înființat aici schitul de călugări. Din 2001 până la 2006 au fost definitivate lucrările de construcție ale bisericii mari și pictura interioară”, ne-a povestit părintele monah, întotdeauna bucuros de pelerini. În pragul peșterii se află patul sfântului, cu perne moi, pregătit parcă pentru odihna Mucenicului, dacă va fi să mai treacă prin Dobrogea. În peșteră se țin de trei ori pe zi slujbe, de cele mai multe ori fără de lume din afară. Am ieșit din paradisul Întâiului Chemat pentru luminarea poporului român, pășind atent ca să nu calc iarba ce crește din oasele călugărilor martiri, din bătătura urmelor sfinte pe acest pământ. (M.T.)
LA MĂNĂSTIREA DERVENT, PRIN MIRACOLUL CRUCILOR DE LEAC
Binecuvântat de o blândă ploiță, sub geana înserării, pelerinajul la locuri ale sfințeniei, oferit participanților la Universitatea de Vară “Izvorul Mureșului” , ne-a purtat la curate izvoare ale credinței ortodoxe. După închinarea la Catedrala Arhiepiscopiei Tomosului, înseninați de îndrumările părintelui călugăr Antim, am ținut drumul spre Peștera Sfântului Andrei. Sfântul Apostol care ne-a creștinat neamul, trăind vreo 20 de ani printre români, ne-a luminat calea spre Mănăstirea DERVENT, loc de tămăduire trupească și sufletească. Se transmite din neam în neam că în acest loc au fost martirizati patru crestini, iar crucile au crescut din pământ acolo unde s-a săvârșit martirajul. Cele patru cruci de piatră au forțe miraculoase de tămăduire. În sec. X d. Hr. în proximitatea cricilor a fost înălțată o mănăstire, distrusă în timpul năvălitorilor pecenegilor. Apoi au năvălit turcii, Dobrogea nimerind sub ocupația sultanului Ahmed Bei, care a luat crucile sub ocrotire., surprins de puterea lor de tămăduire. În 1885, un cioban din zonă, surdo-mut din naștere, s-a vindecat, după o noapte petrecută sub aceste Cruci. În 1923, Episcopul Tomosului, ÎPS Ilarie reînființeză mânăstirea. Încercările, însă, s-au ținut lanț. La un deceniu de la deschidere, paraclisul a ars până la temelie. Și iarăși Dumnezeu a arătat puterea și milostivia Să. În acel dezastru n-a ars nici o icoană, sfintele odoare păstrându-se în muzeul mănăstirii. În 1936 a fost sfințită piatră de temelie a actualei biserici cu trei altare, în cinstea Sfintei Cuvioasei Parascheva, Sfântului Mucenic Gheorghe și cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci. La data sfințirii bisericii, în 1942, preacuviosul părinte Elefterie Mihail a fost ridicat la rangul de protosinghel. Și iarăși vânturi rele s-au năpustit din partea regimului comunist. În 1959 Mănăstirea a fost lichidată, doar Biserica rămâne să fie din 1970 ca locaș de mir al satului Galița. Clădirile mănăstirii au fost date în folosință I.A.S. Ostrov. Din 1990 mănăstirea DERVENT își reia menirea de protectoare a valorilor creștine și alinare a suferințelor omenești. I-a prelungit Dumnezeu zilele părintelui Elefterie Mihail pentru a se întoarce la DERVENT. Peste câteva luni a plecat la Domnul, fiind înmormântat lângă biserică.
Din 2001 a început construcția unui măreț complex mănăstiresc, din care face parte o monumentală biserică închinată Sfântului Iachint de Vicina. Pelerinii închinători se întăresc de la puterea crucilor de piatră, de la lumina candelor și puritatea icoanelor, dar și de la Eminescu în continuă veghere, și de la frumusețea naturii din jur, creată de divinitate .
UN FINAL EXTRAORDINAR AL CONCERTULUI DE POVESTE ÎN SALA ROSETTI A PARLAMENTULUI ROMÂNIEI !
Pe măsură magică, încărcată de emoții și simțiri românești de la spectacolul Armatei și Bisericii Române, a fost și întâlnirea cu Monica Ghiurco, una din figurile marcante ale Televiziunii Române. O să transmit Cernăuțiului dragostea și dorul tău pentru românii noștri, stimată și draga noastră DOAMNĂ!
SCUMPE DARURI SUFLETEȘTI DE LA ARMATA NAȚIONALĂ ȘI BISERICA ROMÂNĂ
Cu cele mai frumoase, înălțătoare cântece și melodii instrumentale de la două instituții unite de încrederea cea mai înaltă a poporului – Biserica Ortodoxă Română și Armata Națională – s-a încheiat ziua a doua a conferinței Universității de Vară ,,Izvorul Mureșului”. Nu suntem la Izvorul Mureșului, nu e nici vară acum. Dar în sala ,,C. A. Rosetti” a Parlamentului României e multă căldură – de la cântările liturgice ale grupului psaltic TRONOS și vocea viguroasă a părintelui Mihail Buca, de la muzica orchestrei Ministerului Apărării Naționale, dirijate de maestrul Aurel Gheorghiță. Biserica și Armata unește și adună vița românească din toate zările la București.
SĂ AVEM ÎNCREDERE ÎN NEAMUL ROMÂNESC
Acesta (în orice caz pentru mine) a fost mesajul primei zile a uneia dintre cele mai longevive manifestări de respirație românească – Universitatea de Vară ,,Izvoru Mureșului”. Mai ales, am reținut cuvintele-cheie despre organizatorul Dragoș Burghelia, președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, că este un om cu suflet mare și scopul său nu e de a face politică, ci de a crea politici pentru românii din afara granițelor, precum și cei din Țară – Harghita, Covasna,Mureș. Inițiată cu mai bine de două decenii în urmă, sub forma unei sezători intelectuale, de la ,,șura din Făgețel”, Universitatea anul acesta a ajuns să fie găzduită de Senatul României, bucurându-se de prezența unor personalități de prestanţă din mediul politic și academic.
Adaugă un comentariu