Maria TOACĂ: DE ZIUA LIMBII ROMÂNE PRESCHIMBĂM NELINIȘTILE ÎN CÂNTEC ȘI POEZIE

Ca nicicând altădată a început dimineața de 31 august la Cernăuți. Știu că pretutindeni, unde se vorbește, se iubește și ne recunoaștem de neamuri prin Limba Română, e sărbătoare în această zi. Însă la noi, românii dintr-un teritoriul rău bântuit de istorie, numărătoarea nu începe din acest an, când prima dată se sărbătorește oficial Ziua Limbii Române în Ucraina. Societatea pentru Cultura româneasă „Mihai Eminescu”, inițiatoarea și organizatoarea permanentă a sărbătorii „Limba noastră cea Română”, a ajuns la ediția a 37-a. Totuși, în dimineața acestui 31 august, soarele a revărsat mai multă lumină deasupra Cernăuțiului. Manifestările de cinstire a Limbii noastre Române, începute de sâmbătă, 29 august, au continuat cu depuneri de flori la monumentele poeților naționali – Taras Șevcenko al ucrainenilor și al nostru Mihai Eminescu. Autoritățile ucrainene s-au aflat la ambele monumente alături de reprezentanți ai comunității românești – lideri de societăți naționale, directori și profesori școlari, elevi de la liceele cu limba română de predare, intelectuali din diverse domenii, oaspeți din România, consulul de carieră al Consulatului General al României la Cernăuți, Cristian Dacica. Marcarea Zilei Limbii Române la Cernăuți, ca sărbătoare oficială în Ucraina, a început anul acesta de la monumentul lui Taras Șevcenko, după minutul de tăcere în memoria eroilor, un moment ce oprește mișcarea orașului în fiecare zi la ora 9 dimineața.

La Eminescu ne aștepta corul de copii „Armonia”, condus de prof. Luminița Demianic, care a însoțit cu cântări ale versului eminescian revărsarea râurilor de flori închinate Poetului. Am fost mai mulți a oricând – de la nonagenari, cum este Ionică Semeniuc din Voloca, până la copilași de seama fetiței Cristinei Mihaesi- Tărâțeanu, micuța care abia a învățat să rostească cuvântul „mamă”. E o bucurie să ne revedem lângă Luceafărul limbii române, pentru că în viața noastră trăită aici tot ce e mai frumos pe pământul natal crește și înflorește cu numele EMINESCU! La el venim să ne plângem dorurile, să ne mărturisim durerile și speranțele.

Pe aceeași undă a mărturisirilor cu flori de cântec și poezie, sub egida Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” și Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, comuniunea de suflete pereche, a continuat la Palatul Național. Președinții celor două societăți organizatoare, poeții Vasile Bâcu și Nicolae Șapcă, asistați de Carolina Jitaru, și-au îndeplinit excelent rolul, dând întâlnirii un emoționant conținut literar-artistic. S-au recitat versuri, s-au cântat ode graiului matern, au fost lansate cărți și reviste, fapt doveditor că la Cernăuți există viață româneasă. Având oaspeți din Suceava și Fălticeni, manifestarea a luat din forma și conținutul Cenaclului Transfrontalier „Mașina cu Poeți”. De la Fălticeni ne-a bucurat cu prezența epigramistul Constantin Bulboacă, mai marele cenaclului „Nicolae Labiș”, care vine la noi cu dragoste frățească și, pentru că ne iubește, ni i-a adus pe exponenții a două generații – Costel Befu, unul din fondatorii cenaclului „Nicolae Labiș”, și tânărul Mihai Sveduneac. De la acest tânăr cutezător în poezie, numit de curând redactor-șef la revista „Zbor”, am reținut versul „Grai din grai se face rai”, iar de la Constantin Bulboacă mi s-a întipărit – „un sfios sol al iubirii”. E despre pictorul sărbătorit la a 87-a aniversare, Radu Bercea, născut în nordul Bucovinei, care a suferit în închisorile comuniste din România.

În capul mesei a stat rodul suprem al limbii române – cărțile. Scriitorul Constantin Horbovanu a venit cu un volum de „Horbovanisme”, cea mai poaspătă surpriză editorială. Sucevenii au avut grijă și de înveșnicirea clipelor, luându-l în echipă pe maestrul fotograf Marinel Dănilă. Nicolae Șapcă a venit cu cea mai bogată recoltă editorială, dovedindu-se a fi cel mai harnic la realizarea proiectelor finanțate de DRP – patru numere de revistă „Recreația Mare”, două din cele patru numere ale revistei „Septentrion literar”. De asemenea, ne-a surprins în postura de traducător, prezentând un volum de versuri și eseuri al poetului ucrainean din Ujgorod Vasyl Kuhta, apărut în ucraineană, spaniolă, cehă și varianta română ce-i aparține. Vasile Carlașciuc a vorbit cu mari emoții despre eroii români ai acestui odios război și cartea în curs de pregătire, dedicată sacrificiilor lor. Eu am avut onoarea să aduc două volume de excepție de la Mănăstirea Putna – „ Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Exegeze eminesciene”, în colecția „Opere fundamentale” – Fundația Națională pentru Știință și Artă, Academia Română, Muzeul Național al Literaturii Române, și albumul „Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta în văzduhul sufletului românesc”, editat la 20 de ani de la trecerea la cele veșnice. De câteva decenii se aștern poduri de carte din România spre nordul Buovinei. Un prieten fidel ne este Maria Calancea, președinta Societății „Arboroasa”, care a inițiat acțiunea „Trenul cu cărți” pentru copiii români din nordul Bucovinei. Pentru o deschidere mai mare către românii din Cernăuți, doamna Maria Calancea l-a invitat să fie alături de noi și să ne cunoască nevoile spirituale pe domnul Andrei Cemortan, specialist în domeniul patrimoniului cultural, funcționar public în cadrul Ministerului Culturii din România. În special, prietena noastră din Suceava propune să se lanseze către Ministerul Culturii al României solicitarea de a extinde pentru comunitatea istorică românească din Ucraina un program de finanțare al Administrației Fondului Cultural National pentru proiectele editoriale. Amintim că doamna Maria Calancea dispune de experiența de a le cere acum doi ani extinderea și pentru românii din Ucraina a programului Tezaure Umane Vii, doi meșteri populari din nordul Bucovinei fiind onorați cu acest titlu.

Administrația Fondului Cultural Național ( AFCN) organizează anual o sesiune de finanțare destinată susținerii proiectelor editoriale.

Această sesiune reglementată de legea privind susținerea și promovarea culturii scrise (Legea 186/2003), se derulează în baza unui buget alocat în fiecare an de Ministerul Culturii, prin subvenție de la bugetul de stat. Sesiunile demarează în urma apelului public de participare cu o perioadă de 30 de zile pentru înscrierea cererilor de finanțare.

De la Suceava au sosit să sărbătorească împreună cu noi și partenerii Liceului „Alexandru cel Bun”, prof. Marius Cazacu de la Liceul „Petru Rareș”, profesorii Laura Chitifariu și Ovidiu Bădăluță din cadul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională.

Cu toată amploarea sărbătorii, nu ne săturăm de cântec și poezie, care ne mângâie, ne preschimbă durerile în bucurie. Cu poezia cântată au adus omagii la altarul Limbii Române surorile Sofia și Anastasia Poclitar din Boian, elevele din Carapciu Maria Șorodoc – o mică prințesă rugându-se pentru pace, și Cristina Masichevici, interpreta înălțătorului imn „Român voi fi mereu”, Natalia-Camelia Proțiuc, cu celebra melodie „Copacul”, prefațată de un mesaj liric. N-a lipsit cu un cântec profesoara de română din Satu Mare, Iuliana Airinei. Având grijă să le asigure interpreților sonorizarea, Carolina Jitaru a răspuns așteptărilor celor prezenți, găsind timp și pentru melodiile sale, încheind simbolic „În limba dorului sfânt”, versuri Vitalie Zâgrea, o piesă emblematică alături de versurile lui Nicolae Șapcă „Imn graiului”. Misiunea tinerilor de a-și apăra limba maternă a fost exprimată de absolventa Liceului „Alexandru cel Bun”, în prezent studentă la Iași, Ecaterina Șocun, care a recitat ”Graiul neamului” de George Coșbuc. Cu dulcele vers clasic din creația proprie ne-au bucurat Rodica Zegrea și Gheorghe Motrescu. Dorin Misichevici a citit câteva rânduri din cugetările sale, însoțite de argumente de netăgăduit privind privilegiul de a cunoaște, a vorbi și a obține studii în limba română. Privilegiat s-a simțit și domnul diplomat, consulul Cristian Dacica, aflându-se în mijlocul nostru.

Dacă nu ne-ar fi grăbit spectacolul, anunțat la Filarmonica Regională în cinstea Zilei Limbii Române în Ucraina, sub patronatul Administrației Militare Regionale, am mai fi avut noian de cuvinte, poetizate și cântate. Mai pe scurt: Să nu ne fie de deochi de la bucuria trăită în aceste trei zile. Să ne fie numai de bine, în noul an de învățământ limba română să-și revină la statutul ce l-a avut în școlile noastre până la adoptarea unor legi nedrepte.