MARIN GHERMAN: EVREII DIN NORDUL BUCOVINEI

Istoria evreilor din Bucovina este una de peste 500 de ani. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul Primului Război Mondial comunități evreiești independente existau în Cernăuți, Storojineț, Vijnița, Suceava, Siret și alte localități. În 1774, când Bucovina trecea la Imperiul Austriac, în Țara Fagilor erau circa 560 de familii evreiești. În orașul Cernăuți, capitala Bucovinei, erau peste 112 de familii de evrei. Aceste date au fost transmise Vienei de către general-guvernatorul Gabriel Anton von Splény. El a mai menționat faptul că orașul Cernăuți era construit haotic, însă cele mai bune case erau locuite de evrei.

În momentul de față în Cernăuți sunt multe nume de străzi și clădiri care au un trecut istoric evreiesc: școala specială profesională „Safa-art” pe strada Eliezer Steinbarg, casa hasidică al lui Yisrael Friedman, cimitirul evreiesc, fosta Mare Sinagogă.

Comunitatea religioasă evreiască a orașului Cernăuți a fost înființată în 1786, conform Decretului împăratului austriac. Aceasta reunea locuitori care împărtășeau iudaismul. Comunitatea religioasă evreiască din Cernăuți avea propriile sale instituții, inclusiv o școală, un spital, sinagogi publice, o baie, un cimitir. Inițial, consiliul comunității religioase evreiești din Cernăuți a lucrat în spații închiriate. Odată cu construirea Școlii evreiești-germane de la Cernăuți (1860), aici a fost amplasat biroul Comunității religioase evreiești din Cernăuți, cu o sală de ședințe, precum și o cameră a registrului evreiesc, unde erau înregistrate actele de stare civilă.

În diferite perioade ale istoriei orașului Cernăuți evreii constituiau 60-65% din populația capitalei Bucovinei. Peste 300 de clădiri istorice din Cernăuți au fost ridicate de comunitatea evreiască sau din fonduri evreiești. În regiunea Cernăuți sunt între 1500 și 2000 de etnici evrei din punct de vedere al concepției că un evreu aparține la această națiune dacă a fost născut de o mamă-evreică. Potrivit concepției aplicate de statul Israel, în Cernăuți sunt circa 5000 de evrei, care au rădăcini până la generația a III-a, potrivit președintelui Consiliului Comunității Evreiești din regiunea Cernăuți, Leonid Milman. Evreii din nordul Bucovinei țin cu sfințenie la obiceiurile și tradițiile lor, determinate de sărbătorile consacrate de religia iudaică, comemorări religioase sau laice ale unor evenimente însemnate sau personalități din istoria evreilor și alte zile festive din viața poporului evreu.

SADAGURA – LOCUL DE NAȘTERE A MELODIEI „HAVA NAGILA”

În 1915 compozitorul Abraham Zevi Idelsohn, aflat în Ierusalim, a auzit și a înregistrat de la hasizii sosiți din Sadagura (astăzi o suburbie a orașului Cernăuți) o melodie foarte frumoasă, care l-a cucerit deodată.

În 1918 Primul Război Mondial s-a încheiat, turcii au lăsat Palestina în seama britanicilor. Cu această ocazie la Ierusalim se pregătea un concert fără precedent. Pentru piesa finală compozitorul Abraham Zevi Idelsohn a folosit melodia „Hava Nagila”, care a apărut, potrivit legendei, în Sadagura.