„România este un bun prieten al Statului Israel și una dintre țările care face eforturi constante de a-și asuma responsabilitatea pentru trecut. Cu toții avem datoria morală de a rememora lecțiile istoriei pentru a învăța din ele ca să înțelegem pericolele unei astfel de ideologii și să luăm măsurile necesare pentru a preveni repetarea sa. Doar asumându-ne trecutul ne putem construi viitorul.”
E.S. Reuven Azar a participat la ceremonia de comemorare a 82 de ani de la Pogromul de la Iași. Dl. Ambasador a depus o coroană de flori, a ținut un moment de reculegere și a transmis un mesaj în amintirea victimelor din care spicuim:
„Ne aflăm astăzi aici pentru a onora memoria celor peste 13.000 de evrei uciși cu brutalitate în timpul Pogromului de la Iași. În urmă cu doar 82 de ani, aici a avut loc cel mai mare masacru din istoria modernă a României. Ordinul transmis de Mareșalul Antonescu a fost „Să curețe Iașul de evrei”. O treime din populația evreiască din Iași a murit atunci.
După Primul Război Mondial, Iașul a fost un centru de activitate antisemită. În anul 1923 a fost fondată Liga Apărării Naţionale Creştine, întemeiată și condusă de Alexandru Cuza. Această organizație a dat naștere infamei „Gărzi de Fier” și reprezentanților săi cunoscuți sub numele de „legionari”.
După ce Ion Antonescu a preluat conducerea în România, a fost inițiată persecuția organizată a evreilor din Iași. În timpul Rebeliunii Legionare din ianuarie 1941, perioadă în care a avut loc și Pogromul din București, comunitatea evreiască din Iași a mituit Garda de Fier în încercarea de a preveni o soartă similară.
Cu toate acestea, demersul nu a ajutat pe termen lung. Evreii au fost adunați din satele din vecinătate, la Iași, ceea ce a rezultat o creștere a numărului acestora de la 35.000 la 51.000.
În iunie 1941, în timp ce se pregătea invazia în Rusia, armata s-a regrupat la Iași. Un pogrom masiv anti-evreiesc a fost inițiat din cauza unor zvonuri false potrivit cărora evreii ar fi semnalizat avioanelor rusești. Soldați și polițiști germani și români deopotrivă au început să ucidă evreii din jurul orașului. Mii de oameni au fost jefuiți, bătuți, împușcați în propriile case sau pe stradă și mii au fost arestați și duși la sediul poliției. În ziua următoare, mulți dintre cei arestați au fost împușcați de soldații români. Cei patru mii șase sute care au supraviețuit au fost încărcați în vagoane de vite, vagoane ce aveau să devină „trenuri ale morții”. 2.600 dintre cei încărcați în vagoane au murit din cauza asfixierii și a setei.
Numărul total al persoanelor care și-au pierdut viața în timpul pogromului a fost între 13.000 și 15.000. Aproape fiecare familie evreiască din oraș a avut cel puțin un membru al familiei ucis, bătut, torturat, jefuit și umilit. Mii de văduve și orfani au fost lăsați complet abandonați și fără vreun mijloc de trai pentru a-și putea continua viața.
În 1944, Ion Antonescu a încercat să se sustragă oricărei asocieri cu atrocitățile săvârșite prin falsificarea unor documente, însă această tentativă a fost demascată.
Din această perioadă neagră din istoria României și a umanității este important să ni-i amintim și pe cei care nu și-au pierdut umanitatea, dând dovadă de curaj în încercarea lor de a salva cât mai multe suflete nevinovate de la moarte.
Aș dori să le menționez în special pe Viorica Agarici, preşedinta Filialei Crucii Roşii din orașul Roman și pe Regina Elena, care și-a presat fiul să deschidă trenurile morții și să ajute victimele.
Din păcate și astăzi încă regăsim urme ale xenofobiei și antisemitismului, ale urii și intoleranței, ale discriminării. Însă și acum, ca și atunci, regăsim totodată exponenți și apărători ai democrației, ai drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Apreciez decizia luată recent de către Primăria Municipiului Iași și Palatul Culturii de a refuza promovarea imaginii Mareșalului Ion Antonescu, condamnat și executat pentru comiterea unor crime de război și crime împotriva umanității.
Cu toții avem datoria morală de a rememora lecțiile istoriei pentru a învăța din ele ca să înțelegem pericolele unei astfel de ideologii și să luăm măsurile necesare pentru a preveni repetarea sa. Doar asumându-ne trecutul ne putem construi viitorul.
România este un bun prieten al Statului Israel și una dintre țările care face eforturi constante de a-și asuma responsabilitatea pentru trecut.
Sunt recunoscător Primăriei Municipiului Iași, Consiliului Județean și Comunității Evreiești din Iași pentru angajamentul ferm în combaterea antisemitismului, xenofobiei și rasismului, precum și Federației Comunităților Evreiești din România, Președintelui și Guvernului României pentru pașii făcuți în păstrarea memoriei Holocaustului, inclusiv a promulgării legii privind introducerea în programa școlară a studierii istoriei evreilor și a Holocaustului începând cu noul an școlar.
Datoria fiecăruia dintre noi este de a nu uita, obligația noastră, a tuturor, este de a ne aminti.
Fie memoria victimelor binecuvântată! ”
Stimati toti
מכובדי כולם
Anul acesta am participat si eu din nou la marsul vietii , un eveniment care face parte dintr un “soul sesrching life journey” de
5 zile de nr uitat.
Multumesc in numele meu si cred ca si al multi ca mine ca am avut ocazia sa traiesc si sa calatoresc prin meleagurile unde au luat loc ororile razboiului care au deslantat ura groaznica contra evreiilor. Recunoastera faptelor in loc de “holocast denial” este primul pas spre un viitor mai bun intre popoare.
Modeh ve ozev – yerucham”
Am Israel Chai
תודות ליוזמה הברוכה של הרב יוסי ואסרמן ושיתוף הפעולה המדהים של ראש העיר יאשי מיחאי קיריקה, האמירה המחייבת לזכ “לזכור ולא לשכוח” הופכת זו השנה ה 9 למציאות ולא רק מלים.
מתוך תקוה שבשנה הבאה תצא משלחת תלמידים של משרד החינוך, משלחת מורים ובעיקר אלה העוסקים בהוראת ההיסטוריה מטעם ארגון המורים, השנה השתפתי . .
בפעם השניה במצעד החיים ביאשי וסביבותיה.
מרוץ הלפיד חייב לכלול את הדור הרביעי כל עוד חיים בינינו שורדי השואה שנותרו בינינו.
הניצולים האמיתיים אלו אנחנו שנולדנו אחרי המלחמה