Maria ANDRIEȘ: 60 de ani de la înveșnicirea Mitropolitului Bucovinei, VISARION PUIU

VLĂDICA VISARION PUIU, PRINCIPALUL FINANȚATOR AL PALATULUI CULTURAL AL ROMÂNILOR DIN CERNĂUȚI, S-A STINS PE PĂMÂNT STRĂIN, ÎN NEAGRĂ SĂRĂCIE.

Cu 60 de ani în urmă, la 10 august, a plecat la cele veșnice Mitropolitul Visarion Puiu. Cucernicul părinte, care a lăsat în urmă nenumărate binefaceri, s-a stins în neagră sărăcie, departe de România, într-o localitate la 96 km de Paris, unde locuia cu chirie și mobilier de împrumut. Dar n-a suferit din cauza lipsurilor materiale și nu putea să se simtă sărac. Mitropolitul Bucovinei, de la care au rămas urme temeinice în timp pretutindeni pe unde l-a învrednicit Dumnezeu să slujească, le-a lăsat românilor din Cernăuți Palatul Cultural. Drept că foarte puțin timp, doar un an după inaugurare, Palatul Cultural al Românilor din Cernăuți a aparținut celor pentru care a fost înălțat și sacrificiile cărora au fost zidite în pereții clădirii din centrul capitalei de nord a Bucovinei.

Presa din Cernăuți, anul 1939, scria că acest Palat Cultural a fost treapta cea mai înaltă la care s-a ridicat între cele două războaie mondiale spiritul creator al românismului bucovinean, neegalat în nicio altă provincie românească.

În fruntea făuritorilor frumoasei opere de iubire de neam, apar trei nume: Iancu Flondor, care a donat terenul pentru construcție, Grigore Nandriș, responsabil pe tot parcursul lucrărilor în calitate de președinte al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, și mitropolitul Visarion Puiu, principalul finanțator.

Mitropolitul Visarion Puiu a lăsat un tezaur de binefaceri ce-i ridică slavă-n ceruri, de care ar trebui să amintim, nu doar astăzi, la împlinirea a 60 de ani de la trecerea-i în veșnicie. Dintre lucrările de mare folos întru prosperitatea național-culturală a neamului românesc – Palatul Cultural al Românilor din Cernăuți, din păcate, nu mai este nici ,,Cultural”, nici al ,,Românilor”. Ne ține, însă, amintirea despre acea perioadă benefică, e un reper temeinic al drepturilor noastre ca băștinași. Înălțat din inițiativa Mitropolitului Visarion Puiu, care a sfințit locul și piatra de temelie, pentru construcția Palatului din Fondul Bisericesc a fost donată suma de 85.922.719 lei. La 15 noiembrie 1936, Societatea condusă de Grigore Nandriș a primit, de la Mitropolie, o scrisoare oficială, semnată de vlădica Visarion, din care cităm: „Societatea pentru Cultură pune la dispoziție terenul ce are pe Piața Vasile Alecsandri, iar Fondul bisericesc pune la dispoziție sumele necesare, pentru ca, pe acest teren, să se construiască un mare Palat Național care să fie o podoabă a arhitecturii și geniului românesc…”. În perioada scurtă 1935-1940, cât a fost mitropolitul Bucovinei, în provincie s-au construit 26 de biserici (4 în Cernăuți) și 175 de lăcașe au fost reparate, mănăstirile istorice – restaurate. Anual, din bugetul Mitropoliei, erau alocate sume considerabile pentru binefaceri – ajutorarea bătrânilor, orfanilor, bolnavilor. Mitropolitul sprijinea tinerimea studioasă și instituțiile de interes cultural și național. Ca mare patriot, își demonstra dragostea de țară și popor prin fapte concrete. Conștient de specificul Bucovinei, aflate timp îndelungat sub stăpânire străină, stăruia ca biserica să fie prezentă la manifestările naționale.

Aproape de poarta Sfintei Mănăstiri Putna, se află arhondaricul ,,Visarion Puiu”, cu bustul mitropolitului în față, fapt ce denotă că acesta a fost construit cu susținerea înaltului ierarh al Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul Visarion a decis construcția unui arhondaric încăpător, numit casa de odihnă, deoarece la Putna era nevoie de o clădire pentru cazarea sutelor de pelerini, care veneau la mormântul voievodului. Am fost găzduită de câteva ori acolo, împreună cu regretata noastră doamnă Alexandrina Cernov. Îi plăcea să scrie în liniștea ce domină arhondaricul, trăindu-și ultimele clipe ale vieții în camera unde își plăzmuia gândurile și proiectele creatoare. (M.T.)