Iancu Cavaler de Flondor comemorat la Storojineț

Pe 3 august 2024 a avut loc comemorarea marelui bărbat al neamului, Iancu Flondor, la mormântul său din curtea Bisericii din Maidanul Storojinețului, transmite Gazeta de Herța.

Unirea Bucovinei cu România, proclamată la 28 noiembrie 1918, este legată în primul rând de personalitatea boierului de Storojineţ, Iancu Flondor. Un om de un curaj excepţional care şi-a folosit averea, energia şi timpul în sprijinul intereselor româneşti. Datorită lui, exact în urmă cu 100 de ani, armata română a intrat în oraşul Cernăuţi, îndepărtând pericolul bolşevic. În Imperiul Habsburgic, ţinta politică a lui Iancu Flondor a fost ca limba română să fie vorbită nu numai în şcoli, ci şi în administraţie. În toamna anului 1918, în plină destrămare a Imperiului Austro-ungar, Iancu Flondor s-a situat în fruntea românilor care au activat intens pentru unirea Bucovinei cu România, fiind președintele Consiliului Național al Bucovinei, care la data de 28 noiembrie 1918 a votat unirea necondiționată cu țara mamă.

Mare om politic al României Mari, născut la Storojineț, Iancu Flondor a lăsat urme adânci în istoria și viața politică a Bucovinei, la sfârșitul secolului al XIX-lea și în primele decenii ale secolului trecut.

În calitate de ministru secretar de stat, fără portofoliu, însărcinat cu administrarea Bucovinei în Guvernul Ion I.C. Brătianu, a pus bazele noii administrații românești în Bucovina, a introdus limba română în învățământ, fiind înființate școli românești la Cernăuți, Românești, Siret și Călinești. De asemenea, a sprijinit presa românească, a pledat în favoarea intereselor țăranilor în cadrul elaborării proiectului de reformă agrară și a promovat democratizarea vieții publice.

Iancu Flondor a fost un lider politic cu o mare demnitate umană și un respect deosebit pentru principiile dreptății, legalității, echității. După realizarea idealului național, Iancu Flondor a rămas același idealist, persistând în credința sa privind moralitatea integrală în viața publică, în timp ce mulți dintre foștii și noii săi colegi disprețuiau orice norme ce împiedicau ascensiunea politică și înavuțirea personală.