Pagini de tezaur spiritual aromân și meglenoromân din județul Tulcea

În cadrul proiectului cofinanțat de către Administrația Fondului Cultural Național, P2871/2024 și realizat de Societatea de Cultură Macedo-Română, s-a realizat expoziția itinerantă „Pagini de tezaur spiritual aromân și meglenoromân din județul Tulcea”, la Sarighiol de Deal (miercuri, 6 noiembrie), Muzeul de Etnografie si Arta Populara din Tulcea (7 noiembrie), și la Casa Memorială „Panait Cerna” din satul Cerna (8 noiembrie).

Cu ocazia expoziției s-a prezentat și albumul realizat în cadrul acestui proiect, intitulat „Lecturi vizuale etnologice la aromânii și meglenoromânii din România. Județul Tulcea”, Editura Universității din București, 2024.

O echipă interdisciplinară de cercetători, coordonată de dr. Emil Țîrcomnicu, formată din dr. Cătălin Alexa, dr. Iuliana Titov, dr. Alexandru Chiselev, dr. Manuela Nevaci, dr. Ionuț Semuc, dr. Lucian David, dr. Elsa Stavro, Mirela Petrică, Bogdan Mocanu și Vlad Cubreacov, a realizat cercetări etnologice de teren în satele de aromâni și meglenoromâni din județul Tulcea, în vara și toamna anului 2024. S-au urmărit în cercetări elementele de patrimoniu cultural imaterial care sunt încă active la comunitățile aromâne și meglenoromâne, pentru a se pune în evidență specificul cultural al acestora, cu origini balcanice, sud-dunărene. Aromânii și meglenoromânii, au ajuns în aceste localități, prin strămutarea de la sfârșitul anului 1940, la cedarea Dobrogei de Sud către Bulgaria, unde fuseseră primiți și împroprietăriți între anii 1925 și 1940, în calitate de români balcanici sau români sud-dunăreni.

În județul Tulcea, în satul Cerna, se află o comunitate meglenoromână, urmași ai celor care au dorit să plece din satele din regiunea Meglenului, din nordul Greciei, și să se stabilească în România. În satele tulcene, precum Stejaru, Vasile Alecsandri, Beidaud, Războieni, Casimcea, Caugagia, Lăstuni, Panduru, Baia, Ceamurlia de Sus ș.a., sunt familii de aromâni grămosteni, venite din sudul Bulgariei, nordul-estul Greciei și spațiu Macedoniei de Nord, care, după o scurtă perioadă de locuire în Cadrilater au ajuns în aceste sate în care au trăit bulgarii mutați în Dobrogea de Sud. Dincolo de dramele strămutării acestor familii, în anul 1940, patrimoniul cultural nord-dobrogean s-a îmbogățit cu zestrea culturală aromână și meglenoromână care și-a adus aportul la întregirea spiritualității românești cu cea a elementului românesc sud-dunărean, al românității balcanice.

Cu toate că astăzi, satele dobrogene suferă din punct de vedere demografic, există încă în cadrul comunităților aromâne și meglenoromâne purtători de patrimoniu cultural imaterial, care pot prezenta aspecte legate de istoria acestor comunități și de istoria familiilor stabilite în aceste sate, dar și despre obiceiurile și tradițiile de la sărbătorile de peste an și din cadrul vieții acestor familii (naștere, căsătorie, înmormântare), meșteșuguri și ocupații, port popular și artă populară, alimentație tradițională ș.a.m.d.

Toate aceste aspecte, alături de prezentarea habitatului, a locuințelor și gospodăriilor, a bisericilor și a instituțiilor sătești, au fost incluse în albumul „Lecturi vizuale etnologice la aromânii și meglenoromânii din România. Județul Tulcea”, Editura Universității din București, 2024, care a fost publicat în cadrul acestui proiect.

Miercuri, ora 14, sub egida Comisiei de Folclor, la Institutul de Etnografie și Folclor, str. Dem. I. Dobrescu nr. 9, va avea loc o conferință despre aromânii din județul Tulcea, unde se va prezenta albumul, precum și expoziția etnografică.

Partenerii proiectului sunt: Anima Fori News, Asociația „Altona”, Asociația Culturală Aromână „Dor”, Biblioteca Comunală „Dumitru Cerna”, Asociația Centrul European pentru Diversitate EUdivers, Primăria Casimcea. Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea au asigurat, de asemenea, suport logistic pentru realizarea proiectului.

„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”