Eva ȘIMON: Festivalul Cărții de la Budapesta, un real succes pentru România

Dezbaterile literare, mesele rotunde și sesiunile de autografe au pus în valoare diversitatea literaturii române contemporane și dialogul viu dintre culturile română și maghiară, relatează cultura.ro.

Bucuria revederii între autori, traducători și editori din cele două ţări a fost dublată de o vizibilitate notabilă în presa culturală maghiară – publicaţii precum Élet és Irodalom, HVG, Magyar Narancs, dar și platforme online cum ar fi kultura.hu și litera.hu au relatat pe larg despre evenimentele de la standul României. Numeroase contacte au fost stabilite între editori, traducători, agenţi literari și autori, deschizând drumul către noi traduceri și colaborări viitoare.

Un moment aparte al prezenţei românești a fost recunoașterea volumului de poezie „Kaddish” al lui Radu Vancu, votat de un juriu format din 20 de critici literari pe locul trei în topul celor mai bune cărţi de literatură mondială publicate în Ungaria în 2025 – singurul volum de poezie din acest clasament.

Reacţiile participanţilor au fost unanime: programul României a fost apreciat pentru profesionalismul organizării, calitatea dialogurilor și deschiderea umană a evenimentelor.

„Un eveniment organizat impecabil de echipa performantă, călită în nenumărate târguri literare, a Ministerului Culturii (Ioan Matei, Alex Popescu) și Ioana Anghel, directoarea ICR la fel de  performantă, cu multe victorii la palmares. O echipă mare de scriitori din toate generaţiile, din România și Republica Moldova, români și maghiari, din România, cărţi apărute în limba maghiară și română, traducători și traducătoare, minunaţi și prietenoși, discuţii inteligente, program care a funcţionat ceas, traducere fără greș, public mereu, la orice oră (…). Un moment european, așa cum nu credeam că vom avea vreodată. Sper să păstrăm ce am construit”, a subliniat scriitoarea Gabriela Adameșteanu.

„Ceea ce contează în asemenea ocazii sunt două lucruri: întâlnirile cu cititorii – care au o rudenie de sânge literar, indiferent de ţară – și întâlnirile cu scriitorii colegi, din România, cu care abia la târguri apucăm să stăm de vorbă. … Dintre organizatori și gazde, nu pot să nu încep cu Alex Popescu de la Ministerul Culturii, de o promptitudine și o răbdare extraordinare, apoi Matei Ioan, Ioana Anghel și inimoasa Szentannai Ágota, precum și Claudian Șiman, cu care am avut o plăcută discuţie despre actorie și actori. … PS: Am uitat să spun: standul României era chiar chic și, în plus, avea un scaun-leagăn (ocupat tot timpul)”, prof. univ. Ioana Pârvulescu.

„…standul României, un stand arătos, nu foarte mare, dar excelent gândit și care, în plus, avea un minunat… leagăn”, aprecia scriitorul Ciprian Măceșaru.

Participarea României la Târgul Internaţional de Carte de la Budapesta a fost coordonată de Ministerul Culturii, prin Direcţia Politici Culturale, în parteneriat cu Institutul Cultural Român din Budapesta.

Deschiderea oficială a avut loc în prezenţa ministrului culturii din România, András István Demeter și a ambasadorului României în Ungaria, E.S. Gabriel Șopandă, fiind urmată de un moment muzical susţinut de Electric Brother. Ministrul român a spus în cuvântul său de deschidere de la Budapest Music Center: „Festivalul de carte este o ocazie pentru scriitorii, traducătorii și editorii români și maghiari să se așeze la aceeași masă, să se asculte reciproc și să găsească ceea ce îi apropie.” A adăugat că România participă la acest festival cu un program foarte bogat de 30 de evenimente, lansări de carte, discuţii literare, mese rotunde, lecturi și concerte. „Miza reală a festivalului, dincolo de prezentarea cărţilor, este deschiderea de noi drumuri, noi traduceri, noi colaborări editoriale, noi proiecte comune”, a mai adăugat ministrul Demeter. La rândul său, Gabriel Şopandă, ambasadorul României în Ungaria, a spus la deschiderea festivă că literatura nu este un refugiu, ci o forţă puternică, iar cărţile vor supravieţui atâta timp cât reprezintă esenţa libertăţii de gândire și de exprimare. Ambasadorul român a mai subliniat că literatura va fi întotdeauna antidotul și medicamentul pentru ură și intoleranţă.

Prin bogăţia programului și calitatea prezenţ ei sale, România a oferit, la Budapesta, un model de cooperare culturală și de apropiere între oameni prin literatură, confirmând totodată locul scriitorilor români în dialogul european contemporan.