AFnews
(Peisaje din Herța de Arthur Verona)
,,În toamna asta ziua – de ce? – s-a micșorat./Câmpul pustiu și negru s-apropie de sat/de parcă vrea prin garduri de lemn să se strecoare,/să mai pătrundă încă o dată în hambare./Mai e ceva pe-aicea și nu-i din ce-a trecut;/casele, după geamuri, au dușumea de lut,/și au cerdacuri lângă camere goale, unse/cu baligă, de ploaie și de urzici împunse.” (Fragment din ciclul ,,Herța”, spațiul copilăriei poetului Barbu Fundoianu care și-a luat numele de la moșia Fundoaia al cărei arendaș a fost tatăl său.)
Muzeul Național al Țăranului Român a găzduit sâmbătă, 18 octombrie 2025, la Sala Media, lansarea volumului „Ținutul Herța. Ghid cultural-istoric și geografic ilustrat” de Col. art. (r) Alexandru Nicolae Teodoreanu, volum apărut la Editura ,,Sfântul Ierarh Nicolae”, în 2024. Manifestarea a fost realizată la inițiativa Asociației ,,Pro Basarabia și Bucovina” și a Institutului ,,Frații Golescu” pentru relația cu românii din străinătate cu sprijinul Fundaţiei Civice Raionale ,,Gheorghe Asachi”, Herţa. Au luat cuvântul domnii dr. Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Național al Țăranului Român, Marian Clenciu, președintele Asociației ,,ProBasarabia și Bucovina”, dr. Mihai Nicolae, președintele Institutului ,,Frații Golescu”, istoricii dr. Constantin Corneanu și Robert Stănciugel, doamna președinte al Fundaţiei Civice Raionale ,,Gheorghe Asachi”, prof. Eugenia Cimborovici- Teodoreanu și alți invitați.
Menționat pentru prima dată în anul 1437, Ținutul Herța a făcut parte neîntrerupt din Principatul Moldovei, fiind inclus în Ținutul Cernăuți. Ocupată de armata austriacă în anul 1775, regiunea a revenit totuși la vatra românească. În 1817, domnitorul Scarlat Calimachi a confirmat statutul de târg al orașului Herța, care a fost ulterior încorporat în Ținutul Dorohoi (1834).
În 1940, armata sovietică a anexat întreaga regiune – situație care, din nefericire, s-a menținut până astăzi.
Populația este preponderent românească, cu o minoritate vorbitoare de limbă ucraineană (17,90%) și limbă rusă (10,89%). Istoria națională a fost profund afectată de ocupația sovietică, locuitorii suferind persecuții, deportări și politici sistematice de de-românizare.
Lansarea volumului „Ținutul Herța. Ghid cultural-istoric și geografic ilustrat”, semnat de Alexandru Nicolae Teodoreanu, își propune să readucă în actualitate drama herțenilor înstrăinați și să ofere o perspectivă documentată asupra acestei regiuni cu o identitate românească puternică.
Evenimentul a fost un arc peste timp, o punte între trecut și prezent, între memoria istorică și speranța viitorului.
,,Închin acest album românilor din Ținutul Herța care au rezistat eroic sub ocupația sovietică și apoi ucraineană, aproape 85 de ani (1940/1941 – 1945 – 2024), reușind cu mari sacrificii să-și păstreze limba maternă, credința ortodoxă pe stil nou , bisericile – monumente istorice și, parțial, tradițiile cultural-folclorice românești specifice locului natal. Editez această carte și în memoria parohului Catedralei și Bisericii Domnești (vezi Cap. V) din Herța, Nectarie Bălan, care a plecat la Domnul ca un adevarat martir român.”-spune autorul volumului atât de prețios prin informațiile prezentate.
,,Voi afirma mereu că românii din raionul Herța (ca și cei din Nordul Bucovinei sau din Sudul și Nordul Basarabiei) se află încă sub ocupație, în pofida prevederilor Tratatului româno-ucrainean din 1997, căci au fost de mii de ani și sunt și astăzi (conform descoperirilor arheologice, documentelor istorice și dovezilor genetice recente) autohtoni (trăitori pe pământul lor strămoșesc). Politica de deznaționalizare forțată și rapidă, dusă de autorități, demonstrează clar că și Administrația ucraineană (centrală și locală) e conștientă de această realitate.”
MOTTO:
,,Românii care cred că pot trăi liniștiți, cu prețul abandonării fraților de-un neam în sclavie, se înșeală amarnic, căci asta înseamnă să trăiască în minciună și umilință – păcate grele pentru care deja plătim cu toții! Dar nu e încă târziu să ne trezim, dacă avem credință, căci Dumnezeu ne mai poate ajuta dacă VREM SĂ AFLAM ADEVĂRUL și să ne cerem drepturile!” (Autorul)
(Arthur Verona)
Dar Ţinutul Herța merită a fi văzut, tocmai ca un exemplu miraculos de conservare a tradițiilor a limbii române (materne) în cadrul unor comunități rurale autohtone românesti, care au fost, timp de 75 ani și sunt azi (în sec XXI!) victimele unei crunte politici de deznaționalizare (comunisto-sovietico-bolşevică) ce se adaugă terorii induse de ocupantii comuniști, în sufletul românilor herțeni (prin numeroasele acțiuni de purificare etnică soldate cu sutele de crime si deportări antiromânesti înregistrate mai cu seamă în anii 1940-1941 și 1944-1953). Astfel, în perioada iulie 1940 – iunie 1941 şi apoi, după 1944, ocupantul sovietic, din URSS şi apoi din RSS Ucraineană, i-a obligat pe cei peste 30.000 de români herțeni – deveniti fără voia lor cetăteni sovietici – să înveţe o limbă română deformată (prin trecerea la grafia slavă cu litere chirilice) şi propria istorie falsificată (deşi sunt autohtoni majoritari, reprezentând 98% din totalul populației raionului Herța de azi); prin această politică criminală, ocupantul – agresor sovietic urmărea să şteargă memoria colectivă a acestor comunități şi să-i transforme pe români într-un fel de sclavi moderni, fără credință şi fără identitate. Pentru aceasta au folosit teroarea (prin crime deportări), propaganda comunistă anticreştină (bazată pe politica „biciului zăhărelului”, pe principiul „dezbină și stăpânește” şi pe lozinca „cine nu-i cu noi e împotriva noastră”), distrugerea elitelor (începând cu preoţii ortodocşi), umilirea şi dezbinarea noii intelectualități. Dar puternica lor credință i-a salvat de la pieire pe românii herțeni (ca şi pe ceilalti români basarabeni, bucovineni sau ardeleni), creştini ortodocşi din tată în fiu. Pentru această credință a lor, Dumnezeu le-a dat puterea sufletească să păstreze ce au ei mai bun, acele valori esențiale şi necesare pentru a supraviețui în fata cumplitului agresor comunist: limba şi obiceiurile străbune (religioase şi laice). Rezistența românilor în fața invaziei slavo-sovietice îşi are explicatia şi în cauzele istorico-sociale şi umane – tot de natură divină (care țin de rădăcina creştină a poporului român) şi anume: factorul genetic (înțelepciunea și vitejia strămoșilor noștri geto-daci despre care vorbea istoricul Herodot acum peste 2000 de ani), nivelul civilizației şi sistemul educațional specifice obştii rurale româneşti vechi de mii de ani.
GHIDUL cuprinde:
Partea de text cu informatii cultural-istorice şi social-politice despre acest teritoriu românesc din Ţara de Sus a Moldovei, devenit pe rând, începând cu sec. XV: ocol, ținut, plasă (In Principatul român al Moldovei şi apoi în Regatul României) şi raion (după 1944 şi până azi, sub ocupatie*); Partea ilustrată şi grafică cu imagini şi hărți (planuri, tabele) prin care autorul încearcă să aducă în atenția cititorilor, frumusețea divină a acestui meleag românesc şi adevăratele valori spirituale şi umane perene ale Ţinutului Herta, care au rezistat tăvălugului sovietic.
ȚINUTUL HERȚA/GHID CULTURAL-ISTORIC ȘI GEOGRAFIC ILUSTRAT (Editia a II-a revizuită și adăugită) cuprinde:
SCURT ISTORIC AL ŢINUTULUI (RAIONULUI) HERŢA
ITINERAR CULTURAL – ISTORIC ŞI TURISTIC
NEAMUL HOLBĂNEŞTILOR
TÂRGUL (ORAŞUL, COMUNA URBANĂ) HERŢA ŞI VALORILE LUI UMANE, SPIRITUALE ŞI NATURALE
UN MONUMENT MEDIEVAL ROMÂNESC SALVAT DE DUMNEZEU
VALORILE ȚINUTULUI HERŢA
Închei cu gândurile marelui patriot român, autor al volumului lansat aici, col.(r) Alexandru Teodoreanu:
,,Prin acest GHID încerc, în primul rând, să trezesc conştiinta de neam a acelor români adormiti de propagandă şi s-o întăresc pe cea care există, ca să nu tolereze abandonarea fratilor noştri aflati încă sub ocupatie. Toti românii trebuie să ştie că, deşi Pactul Ribbentrop – Molotov a fost declarat nul de Duma de stat rusească şi de Parlamentele de la Bucureşti (încă din anii 1991/1992) şi Chişinău, totuşi, în 1997, un grup de politicieni inculți, prostiţi sau trădători (de la Bucureşti) au votat şi semnat cedarea, în favoarea Ucrainei, pe timp de pace fără a consulta si poporul român printr-un referendum) a teritoriilor româneşti (din trupul Moldovei lui Stefan cel Mare) răpite samavolnic de URSS în 1940/1944 (Nordul Bucovinei. Ţinutul Herta. Nordul si Sudul Basarabiei si Insula Serpilor). Mulţi dintre parlamentari au votat atunci (în anul 1997 – un an la fel de negru pentru români ca și 1940) pentru această cedare, văzând textul art. 27 din Tratat conform căruia Tratatul româno-ucrainean ,,de bună vecinătate” poate fi denunțat unilateral de una din părți, din 5 în 5 ani. Ca urmare, speranța revenirii la Patria mumă a acestor teritorii n-a murit.”
Adaugă un comentariu