AFnewsRUGĂCIUNE PENTRU NEAM SI ȚARĂ, SUB SEMNUL RĂDĂCINILOR ROMÂNEȘTI
,,Perla”, ansamblul de referință al Centrului Bucovinean de Artă din Cernăuți, își prezintă, cântând, istoria cuprinsă în pagini de carte. Cine ar putea să-i dea glas și suflet mai frumos, cărții tipărite cu susținerea financiară a DRP, dacă nu ei, continuatorii de astăzi ai câtorva generații de copii și tineri crescuți la Școala Populară ,,Ciprian Porumbescu” din cadrul Centrului, unde îi aduc bunicii ca să-i audă cântând și vorbind românește.
CÂND COPIII SUNT ACASĂ, DULCE-I VATRA ROMÂNEASCĂ
Nu doar în satele din jurul orașului, ci și la Cernăuți avem o vatră românească.
Șaisprezece ani la rând, Centrul Bucovinean de Artă, condus de 
maestrul Iurie Levcic, ne-a oferit Zilele Spiritualității și Culturii Tradiționale Românești, desfășurate sub genericul ,,Vatră dulce, strămoșească”, care, prin tradiție, începe cu lansări de carte. Aici, ca și la Căminul cultural din Ostrița-Mahala, copiii sunt întotdeauna la ei acasă – cu cântecul, cu dragostea de tradiții, cu tot ce au moștenit mai frumos de la străbuni. În cadrul manifestării din acest an, spectacolul de gală ,,Să-mi cânți, cobzar” a fost prefațat de o reuniune spiritual-artistică la sediul Centrului, cu prezenta unor personalități care-i susține activitatea. Printre cei mai așteptați oaspeți ai discipolilor crescuți la vatra Centrului i-am întâlnit pe Ovidiu Duma, primarul orașului Ardud, Maria Calancea, președintele Asociației ,,Arboroasa”, împreună cu Claudiu-Vlad Lehaci, Suceava, Ofelia-Florica Haranguș, cunoscută interpretă de muzică populară… De la Suceava au venit consilierii județeni Gabriela Sadoschi și Daniel Ursachi, din Transcarpatia – prof. Vasile Belia. De legăturile frățești cu capitala Moldovei ne-a amintit doamna Areta Moșu, președintele ,,Astrei” ieșene, care a adus la Cernăuți o frumoasă cântăreață – pe Maricica Mihoianu. Manifestarea a început cu rugăciunea TATĂL NOSTRU și imnuri de proslăvire a neamului.
maestrul Iurie Levcic, ne-a oferit Zilele Spiritualității și Culturii Tradiționale Românești, desfășurate sub genericul ,,Vatră dulce, strămoșească”, care, prin tradiție, începe cu lansări de carte. Aici, ca și la Căminul cultural din Ostrița-Mahala, copiii sunt întotdeauna la ei acasă – cu cântecul, cu dragostea de tradiții, cu tot ce au moștenit mai frumos de la străbuni. În cadrul manifestării din acest an, spectacolul de gală ,,Să-mi cânți, cobzar” a fost prefațat de o reuniune spiritual-artistică la sediul Centrului, cu prezenta unor personalități care-i susține activitatea. Printre cei mai așteptați oaspeți ai discipolilor crescuți la vatra Centrului i-am întâlnit pe Ovidiu Duma, primarul orașului Ardud, Maria Calancea, președintele Asociației ,,Arboroasa”, împreună cu Claudiu-Vlad Lehaci, Suceava, Ofelia-Florica Haranguș, cunoscută interpretă de muzică populară… De la Suceava au venit consilierii județeni Gabriela Sadoschi și Daniel Ursachi, din Transcarpatia – prof. Vasile Belia. De legăturile frățești cu capitala Moldovei ne-a amintit doamna Areta Moșu, președintele ,,Astrei” ieșene, care a adus la Cernăuți o frumoasă cântăreață – pe Maricica Mihoianu. Manifestarea a început cu rugăciunea TATĂL NOSTRU și imnuri de proslăvire a neamului.
Simpozionul dedicat Zilelor Culturii Românești, a decurs în armonie cu vocile ansamblului ,,Perla”, sub bagheta Mărioarei Calancea . Despre dimensiunea identitară a tradițiilor au vorbit prof. dr. Mihaela Munteanu Siserman de la Cluj și prof. dr. Natalia Lazăr, lector universitar la Facultatea de Etnografie a Universității Nord Baia Mare, aflată la încheierea misiunii de coordonator al Programului Tezaurul Uman Viu din cadrul Ministerului Culturii al României. Amintim că datorită eforturilor dumneaei și doamnei Maria Calancea, trei meșteri populari români din Ucraina s-au învrednicit de acest prestigios titlu. Deosebit de reușit s-au integrat în program cărțile lansate – proaspătul volum despre istoria Centrului Bucovinean de Artă și talentele sale -,,Sub semnul rădăcinilor româneşti”, precum și prețiosul studiu al dr. Diana Chibac ,,Portul popular din Bucovina “. (Maria Toacă)
Adaugă un comentariu