Maria TOACĂ, Cernăuți: EMINESCU PRINTRE NOI

Sunt momente, zile și chiar ani, când mi se pare că, supărat rău pe români, câți am mai rămas în orașul în care i-au crescut aripi de Luceafăr, Eminescu, protector și părinte sufletesc al Cernăuțiului, ne-a părăsit pentru totdeauna. Dar se întoarce, ca un bun părinte revine la fiii săi rătăciți. Îl rechemăm, îi cerem iertare fiecare cu harul ce-l are, fiecare cu cât i-a fost dat și-a fost înzestrat de Dumnezeu. La noi anul se înnoiește odată cu nașterea lui Eminescu, ne reținem în datini, ne cinstim valorile, naștem și renaștem într-un singur nume de popor român. Și-acum, ca în fiecare an, la 15 ianuarie, din liniștea nemuririi sale se întoarce Eminescu printre noi, adunându-ne la masa Culturii Naționale cu roadele culese, cu urmele lăsate pe drumul parcurs, cu gândurile ce ne poartă înainte. Ar dori oare Poetul să-i spunem că toate-s vechi și nouă toate? Vechi, netrecătoare, chiar și mai mari ne sunt durerile când mergem la Casa profesorului Aron Pumnul și o vedem tot mai șubredă, mai gârbovită, ne apar înnoite speranțele când venim la ziua Poetului cu o carte, cu o revistă, cu un copil ce-i cântă versurile, cu tineri ce recită pe de rost din opera filosofică.Toate le-am văzut și le-am avut la acest 15 ianuarie. Dimineață la ora 10, la bustul Poetului din curtea Casei lui Aron Pumnul am întâlnit-o numai pe doamna Irina Loredana Stănculescu, consulul general al României la Cernăuți. Un tânăr cu o lopată făcea cărare în fața bustului. Dar am fi mers și prin zăpadă, acesta fiind lucrul cel mai simplu. Degrabă au mai sosit Elena Tărâțeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu” din cadrul Muzeului etnografic regional, Ana-Cristina Mihaesi, care a preluat asociația „Casa Limbii Române” de la tatăl ei, poetul Vasile Tărâțeanu. Mi-a fost de-ajuns câteva secunde ca să-i cuprind cu privirea pe toți – lectorul universitar Felicia Vrânceanu, jurnaliștii Vitalie Zâgrea și Vasile Carlașciuc, poetul Ilie Tomiuc. E un loc al tristeții și deznădejdii aici, poate de aceea nici nu vine multă lume. Totuși, cât o avem pe Excelența sa Irina Loredana Stănculescu la Cernăuți, nu ne pierdem speranța. Un semn bun putem spune că a fost prezența noului șef al Administrației Militare Regionale Cernăuți, Ruslan Osypenko, la ceremonia depunerii de flori la monumentul lui Mihai Eminescu din centrul Cernăuțiului. Însoțit de demnitari de la Consiliul Regional și Primăria Cernăuțiului, de funcționari din cadrul Administrației, noul guvernator al regiunii a întreținut un dialog cu consulul general Irina Loredana Stănculescu și organizatorul manifestării, Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura română „Mihai Eminescu”, demonstrând deschidere către dezideratele cultural-spirituale ale comunității românești. E prea devreme să tragem concluzii optimiste, însă inspiră încredere spusele sale că cultura este un liant al înțelegerii și încrederii între popoarele care trăiesc alături. Și șeful misiunii diplomatice române, Irina Loredana Stănculescu, a apreciat ca factor îmbucurător marcarea valorilor naționale împreună cu autoritățile ucrainene. Pe undele cântării versurilor eminesciene de un grup al corului „Dragoș Vodă” s-au așternut cărări de flori la statuia Poetului din partea Consulatului General al României la Cernăuți, a societăților naționale, a prietenilor din Botoșani și Dorohoi, în frunte cu prof. Vasile Adăscăliței, Florin Egner, Paul-Mircea Iordache. Directorul Liceului „Alexandru cel Bun”, Ion Ignat, și directorul adjunct Ancuța Bâcu, au venit cu ospeții din România, participanți la seminarul internațional „Cernăuți: orizonturi educaționale”, care s-au arătat interesați și fericiți de șansa de a-i cunoaște pe românii cernăuțeni la cea mai de suflet sărbătoare a neamului nostru.

La Palatul Național, în capul mesei au stat cărțile – valorile cele mai dragi lui Eminescu. Președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, Nicolae Șapcă și-a prezentat și a citit din noua culegere de sonete „Serafimul cu șapte aripi” și cele partu numere ale revistei „Septentrion literar”, scriitoarea Eleonora Schipor a anunțat apariția culegerii „Cu și despre oameni de seamă”, coordonator prof. Ioan Ițco, Vasile Carlașciuc a venit cu o carte a durerii despre eroul Ruslan Moldovan, căzut în războiul de independență a Ucrainei, criticul literar Ștefan Hostiuc a avut prilejul să scoată în față frumusețea de cărți editate în cadrul proiectului Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” „Scriitori români din Cernăuți”, finanțat de DRP. Redactorul-șef al „Gazetei de Herța”, gazda evenimentului, Vasile Bâcu, și-a exprimat bucuria că mai apar ziare și reviste pe hârtie, ca pe vremea lui Eminescu. Cu ajutorul primit de la Departamentul pentru Cultură al AMR a scos un nou număr al ziarului ,,Plai Românesc”. Un cuvânt de mulțumire a adresat prietenilor din Botoșani pentru revista „Vatra noastră românească”. În cununa sărbătorii o frumoasă surpriză ne-a adus Casa de Cultură Boian, director Serghei Poclitar, prin prezența tinerei Alvina Botă, care a recitat celebra poezie „Junii corupți”. Studentă la jurnalistică și drept, Alvina combate părerea că tinerii de astăzi nu sunt pasionați de lectură, nu-i interesează literatura. Deși studiază în limba ucraineană, Alvina Botă a declamat impecabil versurile, punând accentul pe mesajul poeziei, dând dovadă de o memorie fenomenală și de dragoste față de versul eminescian. A mărturisit că a ales această poezie pentru imboldul oportun și mesajul actual, pentru că vede și astăzi tineri decăzuți moral, care trăiesc numai în petreceri, fără vise, fără idealuri. Minunată este alegerea acestei tinere de a-l lua pe Eminescu în ajutor în dorința-i nobilă de a face lumea din jur mai demnă, mai curată sufletește. E norocul nostru, al românilor, că-l avem, căci acolo unde răsună versul eminescian, copiii cresc în lumină, cu sufletele deschise către frumos, cu ochii la cer, cu dor de a ajunge la stele.