Dr. Irina AIRINEI: În curând, o carte cu dragoste a ADRIANEI PETROI

Adriana Onet Petroj are, desigur, în ea, flacăra și demonul scrisului, după expresia cu ardoarea unei declarații de credință a lui Marin Preda.

Născută în Timișoara, la 4 iulie 1987, ai putea presupune că timpul prea scurt nu a avut cum să îi dea și zestrea înțelepciunii necesare unui publicist de anvergură. Este, însă, o presupunere riscantă. Activitatea ei febrilă și bogată ne dovedește contrariul, cu ea timpul nu a mai avut răbdare: ea se dăruiește profesional scrisului, din vocație, din chemare, din preaplinul inimii. Legată de frații și surorile ei, de românii din Banatul sârbesc, prin harul scrisului, ea se dăruiește prin fiecare frază, prin fiece cuvânt. Adriana Onet Petroj vorbește ca de la frate la frate, în limba noastră, mărturisind, prin toată activitatea ei, prin articolele, interviurile și cărțile ei, că ,,Scrisul, ca şi dragostea, e poezie.”, cum spunea Arghezi. Absolventă a Facultății de Drept a Universității din Belgrad, ea a îmbrățișat cariera scriitoricească, făcând posibilă, alături de frații noștri talentați din Serbia, existența unor publicații de limba română în grafie latină, cu denumiri simbolice precum ,,Libertatea”, ,,Speranța”, ,,Făclia” (apărută la Alibunar) ori ,,Foaia Bănățeană” (în grai bănățean). Din mărturisirile lapidare pe care mi le-a făcut frumoasa jurnalistă, frumoasă nu doar la chip ci și la suflet, am reținut pentru dumneavoastră, dragi cititori, acest credo: ,,M-am născut cu dragostea pentru oameni, tradiții și obiceiuri, în sânge.” Cărțile ei de interviuri aduc în fața cititorului, personalități ale culturii contemporane, într-un demers filosofic și eseistic, unic. Limba română devine, în cărțile ei, școală, mamă, doină, istorie, rugăciune, viață, adevăr…,,Limba noastră-i numai cântec,/Doina dorurilor noastre,/Roi de fulgere, ce spintec/Nouri negri, zări albastre.”

Literatura română din Voivodina este demnă de menționat, ca și preocuparea pentru creația literară în grai bănățean, în buna descendență a poetului Victor Vlad Delamarina (1870-1896) pe care Titu Maiorescu îl aprecia drept „primul nostru poet dialectal”. În 1996, poetul Vasile Barbu din Uzdin și Ion Oltean din Făget au înființat, în 1996, „Festivalul de creație literară în grai bănățean George Carda-Tudor Crețu Tosa”. Literatura română contemporană din Voivodina oferă un peisaj luxuriant, susținut atât prin creațiile unor scriitori cu har, prin abordarea realităților proprii, cât și prin interesul pe care românii îl arată cărții. Scriitorii Banatului sârbesc îl recunosc drept precursor pe Mihai Avramescu. Născut în 1914 la Felnac, jud. Arad, a ajuns, în 1935, învățător la Ecica. A fost redactor responsabil al revistei „Lumina” (1951-1955) și, totodată, director al Teatrului Popular Românesc din Vârșeț (1952-1956). A publicat romanele „Tinerețe frântă” și „Mesaj”, două piese de teatru „Aprindeți moara” și „Dacia Felix” și patru volume de versuri. A fost o prezență activă în publicistica de limbă română. Se stinge din viață la Panciova în 1981. Vasko Popa (n. 1922 Grebenaț – m. 1991 Belgrad), apreciat animator cultural, este privit ca inițiatorul și întemeietorul mișcării literare de expresie română din Voivodina. Fiecare generație s-a învrednicit să lanseze o pleiadă de scriitori remarcabili: Pavel Gătăiantu, Ion Bălan, Vasile Barbu, Slavco Almăjan, Ioan Baba, Petre Cardu, Mircea Măran, Ioan Flora, Ion Milos, Traian Doban…Lista e lungă. Critica literară este prezentă în publicațiile de limba română. Amintesc doar două nume: dr. Lia Magdu și Sima Petrovici. Remarcabilă sinteza „O istorie a literaturii române din Voivodina” pe care Ștefan N. Popa a publicat-o în 1997 la Editura „Libertatea” din Panciova.

Adriana Onet Petroj vine în continuarea acestui val de talente scriitoricești. Face parte din Uniunea Ziariștilor Profesioniști din Serbia. Ea este floarea pe care România o oferă azi Serbiei, în spirit creștin, cu dorința de armonie, de lumină, de dragoste între oameni. Alături de alte flori de suflet și culoare, cum ar fi minunatele creații dăruite fraților români din Voivodina de extraordinara animatoare culturală, pictorița timișoreană Stela Guțiu.

Dăruind, vei dobândi! Unul dintre cei mai renumiți duhovnici ai Bisericii Ortdoxe, Parintele Nicolae Steinhardt, afirma că nu contează cât de mult dăruim, ci câtă iubire punem în dăruire, îndemnându-ne să oferim un zâmbet, o floare, un gest de mângâiere celor necăjiți, căci orice gest de dragoste venită din inimă este un semn de la Dumnezeu.

Vrei sa înaintezi pe calea cunoașterii, dăruiește o carte! Ceea ce va face în curând autoarea.

Vrei să primești lumina, dăruiește lumină. Și Adriana ne va dărui lumină prin acest volum, prin vocile inspirate ale unor personalități precum: ȘERBAN STURDZA, BOGDAN CUZA, NAPOLEON SĂVESCU, MARINA ALMĂȘAN, NADIA COMĂNECI, POLINA GHEORGHE, VIRGILIU GHEORGHE, IURIE BRAȘOVEANU, LACHE CERCEL, CONSTANTIN NECULA, KRISTIJAN RISTIĆ, UGLJEŠA ŠAJTINAC, LJUDMILA ŠAJTINAC, MIRCEA MĂRAN, MARIUS MATEI, ILIE NĂSTASE, DIANA-MARIA KRAUS, EMIL BÎZGA, VLADIMIR CVETKOVIĆ, MARCIN MARYNOWSKI, LAVINIUS NIKOLAJEVIC, ELENA MOȘUC.

Aceste pagini îți vor aduce în fața ochilor filmul unor trecute și prezente vieți de domni și de domnițe și vocile care îți vor deveni familiare.

Te vei bucura, cum spune Cantemir, ,,la stâlpul voroavei și vei auzi alte și alte istorisiri, cele mai adânci învățături a toate darurile deplin dăruitoare pentru a te îndulci și de știința lor mai de sațiu a te îndestuli.”  Va fi o lectură plăcută, iubite cetitoriule, după îndemnul cronicarului Miron Costin: „Nu este alta mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decât cetitul cărților.”