Maria TOACĂ: Mărțișorul românesc la Cernăuți

Sărbători naționale

CA RAZA UNUI VIS A LUMINAT LA CERNĂUȚI MĂRȚIȘORUL

Cerul și pământul respiră a primăvară. Nici nu se putea să nu țină cu noi soarele, liniștea senină a cerului, în această zi când tot ce freamătă în jur îmbracă culoarea albă a purității și roșie a sacrificiului, două fire împletite în sufletul românilor – Mărțișorul. Zic că a strălucit  ca raza unui vis, pentru că la acest 1 martie, cel de-al 29-a spectacol al Festivalului „Mărțișor” s-a perindat, într-adevăr, ca o reverie din care n-am vrea să ne trezim la realitatea crudă ce o trăim, o supraviețuim… După cum a anunțat înainte de primele acorduri organizatorul Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română „Mihai Eminescu”, „Mărțișorul” din acest an este prins la reverul păcii, fiind dedicat ostașilor apărători ai Ucrainei. Talentele revărsate pe scena Teatrului Academic al Universității Bucovinene de Medicină, aidoma mărgăritarelor din pastelurile lui Vasile Alecsandri, au adus energii protectoare din forța magică a simbolului național al românilor pentru bărbații care stau astăzi în fața morții, dar și alinătoare speranță celor care îi așteaptă acasă. Sărbătorile vin la noi înveșmântate în neliniști și tristețe, nu doar de patru ani, de când trăim în stare de război, ci și de mai înainte. Comunitatea românească din regiunea Cernăuți de-a lungul deceniilor se confruntă cu probleme în privința păstrării identității naționale. Însă, după cum a demonstrat și actuala ediție a Festivalului „Mărțișor”, rezistăm prin forța magică a culturii, prin cântecele vechi de când era străbunica fată mare și din timpuri mai noi, cum este „Mult mi-i dragă primăvara”, care atât de viu amintește de vremuri când eram fericiți, dar nu știam că fericirea e și în „cântec de tractoare”.

Zic că a fost ca sclipirea unui vis această cântare a Mărțișorului, pentru că cele câteva ore de spectacol au zburat pe neobservate, datorită scenariului excelent structurat de profesoara de română Ancuța Bâcu și colectivelor reușit selectate, un plus de valoare dându-le prezentatorii Marinela Cârciu și Cătălin Șcerbaniuc.

Dacă le adunăm pe toate împreună, se conturează o Odă a Bucuriei, însă e o bucurie cu ochii înlăcrimați. Am simțit-o în mesajul de salut al consulului general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, în cuvintele despre încercata noastră comunitate, în florile și mărțișoarele dăruite de Excelența sa oaspeților din sală, în brațul de garoafe adus de consulul Cristian Dacica. Din partea Administrației Militare de Stat ne-a adus elan optimist viceguvernatorul Roman Greba, care, invocând semnificația simbolului național al românilor, a exprimat încrederea că nici o forță rea nu oprește primăvara, nu ne poate fura speranța. Credem și noi că vom trăi nu doar cu speranța, ci și cu bucuria împlinirilor dezideratelor naționale, pentru că, după cum a evidențiat doamna consul general Irina Loredana Stănculescu, românii din regiunea Cernăuți se manifestă ca buni cetățeni ai Ucrainei. Și mai avem o trăsătură distinctă – bunătatea, despre care a cântat la începutul festivalului ansamblul „Mărgăritar” din comuna Ostrița, colectiv format de consacrata interpretă și conducătoare artistică, Ana-Maria Calancea. Cu „Omul bun sfințește locul”, piesă preluată de la renumitul nostru Grigore Gherman, „Mărgăritar” a pus în valoare calitățile definitorii ale neamului. O frumoasă „Speranță” își întărește aripile la Boian (Liceul „Lider”), sub oblăduirea Elenei Toma, care a scos în fața colectivului două gingașe „mărțișoare” – solistele Emilia Gauca și Melissa Toma. „Alexandru cel Bun” ne-a dăruit o „Horă de poveste”, înviorată de vocea Danielei Chibac, domnișoară în clasa a nouă, care crește și cucerește noi trepte în universul cântecului popular. La Horecea Urbană, unde, de asemenea, inima română bate cu dragoste de datini, crește și înflorește „Mugurașul” odrăslit de profesoara de muzică Delia Rusnac.

Cu suplețea versurilor Veronicăi Micle „Pasăre cu pene albastre”, cântate de Natalia Proțiuc, voce, și maestrul Gheorghe Posteucă, pian, a trecut un fior de melancolie prin mătasea mărțișoarelor. Apoi, ca năvalnice ape de primăvară, s-au revărsat valuri-valuri melodiile instrumentale ale orchestrei „Dinastia” din Ceahor, dirijate de Marian Gabor, lansând-o ca solistă pe Carina Spătaru.

Anastasia Sauca, studentă la Catedra de Filologie Română și Clasică a UNC, și-a dedicat cântecul numai mamei. Cu scuturatul cojoacelor din timpuri dacice au venit dansatorii „Mugurelului”, Pătrăuții de Jos, conducătoarele lor, Larisa Kedyk și Natalia Balan reușind s-o salveze pe baba Dochia de la îngheț cu puterea dansului și farmece numai de „mugureii” de la Pătrăuți știute. „Ne-au ales strămoșii această sărbătoare și e păcat să n-o trăim cu inima voioasă”, au transmis porunca oamenilor buni de la Oprișeni copiii „Tălăncuței”, îndrumate de Veronica Rusu. Orchestra Colegiului de Artă „Isidor Vorobchievici”, cu o parte din muzicanții ansamblului cehorean „Dinastia”, a înnobilat sărbătoarea cu un florilegiu de melodii și un cântec pentru scumpele mame de la solista Natalia Proțiuc. Invitația la „Hora cu noroc” ne-a venit de la autenticul colectiv folcloric „Plai” din Godinești, conducătoarea Carina Scripcaru înălțând solemn dorința „Să trăiască neamul meu!”. De pe plaiuri herțene vine cu cântecul și Arina Capalb, eleva muzicianului dirijor Dumitru Caulea.

Încă înainte de a ieși în scenă mi-au atras atenția dansatorii grupului coregrafic din Marșineț de sub geana Noua Suliței. Spectaculoasele dansuri puse în scenă de coregraful Ema Mândrescu mi-au apărut ca o revelație a acestei ediții.

Visul la pace și-a luat zborul și din Boian, de la hulubașii însuflețiți de vocile tinerelor soliste, surorile Anastasia și Sofia Poclitar, după care pe pajiștile însorite de aura Mărțișorului a ieșit „Miorița”, legendara Mioriță dansatoare a Boianului, preluată în grija soților Serghei și Lenuța Poclitar. O încununare a spectacolului, mai încărcată de energie pozitivă și dragoste de viață, nici că se putea găsi în altă parte. Însă până la ieșirea năvalnică a „Mioriței”, am avut bucuria întâlnirii cu cei mai fideli cavaleri ai Mărțișorului cernăuțean – românii noștri de poveste din corul „Dragoș Vodă”, din care au luat ființă colectivele „Armonia” și „Fetele din Bucovina”, conducătoare Luminița Demianic. Vicepreședintele SCLRB „Mihai Eminescu”, poetul Nicolae Șapcă, apreciindu-le îndelungata slujire culturii românești și lăudându-le măiestria, ne-a dorit tuturor să ne întâlnim cu „Dragoș Vodă”, cu juniori și seniori, cântăreți și admiratori, peste mulți-mulți ani ani, la a 60-a ediție, la centenarul Mărțișorului… Chiar dacă credem în minuni, mulți nu vom ajunge să-i îndeplinim urarea, dar vor purta prin ani Cântare Mărțișorului cei mici, cum este Iustinia Cobelea printre „mugurașii” Horecii, sau Melissa Toma și vlăstarele „Speranței” din Boian, cum mereu întineresc și se înnoiesc ansamblurile folclorice din Pătrăuți, Boian, Oprișeni, Ostrița, Godinești și din toate celelalte vetre românești care au sărbătorit duminica Mărțișorului acasă.

Fotografii de Vladimir Acatrini