
La cetatea din Hotin
Memoria-i trează.
Dintr-o gaură de cui
Zidul sângerează.
Căci portretul lui Ștefan –
Voievod de Țară –
A fost scos și pe furiş
Aruncat afară…
Se aude geamăt trist.
Cetatea suspină.
Pietrele, și ele-au plâns,
Cuprinse de milă.
Jale mare s-a lăsat
Peste noi și țară,
La Cetatea din Hotin
Sângerează-o ranǎ…




Adaugă un comentariu