LA CERNĂUȚI „PE ARIPILE CUVÂNTULUI ROMÂNESC”

La Cernăuți, limba română a devenit cântec, memorie,rugăciune și legământ între generații.

CERNĂUȚI, 31 august 2026 — Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți a organizat, la 29 august 2026, în Sala Filarmonicii Regionale „Dmytro Gnatiuk”, concertul festiv „Pe aripile cuvântului românesc”, dedicat Zilei Limbii Române în Ucraina. Manifestarea a adus împreună oficialități, diplomați, artiști consacrați, formații profesioniste, profesori, tineri interpreți și reprezentanți ai comunității românești din regiunea Cernăuți, România și Republica Moldova.

Conceput ca o amplă mărturie de identitate și solidaritate, spectacolul a arătat că limba română nu este doar un mijloc de comunicare, ci o casă spirituală: limba în care se păstrează rugăciunea, cântecul, povestea familiei, memoria satului natal și legătura cu înaintașii. În contextul dramatic al războiului, sărbătoarea a unit firesc bucuria afirmării culturale cu recunoștința față de cei care apără libertatea și pacea în Ucraina.

O sărbătoare a limbii române, deschisă dialogului și respectului reciproc

Deschiderea a fost realizată în format bilingv, în limbile română și ucraineană, de moderatorii Iurie Levcic și Ana Maria Calancea-Melnic. Alternarea limbilor a conferit manifestării o dimensiune simbolică aparte: identitatea românească a fost afirmată cu demnitate, într-un spirit de respect față de statul ucrainean și de apropiere între comunitățile care conviețuiesc în regiunea Cernăuți.

Mesajul central al serii a subliniat că limba maternă nu desparte atunci când este rostită cu respect, ci apropie oamenii și deschide drumul spre cunoașterea altor limbi și culturi. Într-o Ucraină multietnică, dreptul fiecărei comunități de a-și păstra și dezvolta limba maternă contribuie la bogăția culturală comună, la încredere și la dialog.

Au avut loc un moment de reculegere pentru apărătorii Ucrainei și o rugă pentru pace.

Data de 29 august are în Ucraina o profundă semnificație comemorativă: este Ziua comemorării apărătorilor Ucrainei care au căzut în lupta pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a statului, zi legată de tragedia de la Ilovaisk. Înaintea programului artistic, participanții au păstrat un minut de reculegere, plecându-și frunțile în memoria eroilor și în fața durerii familiilor îndoliate.

Momentul solemn a fost urmat de intonarea Imnului de Stat al Ucrainei și a Imnului Național al României. Alăturarea celor două imnuri a exprimat respectul față de țara în care trăiește comunitatea românească și legătura firească cu patria sa istorică, precum și speranța comună într-un viitor al libertății, demnității și păcii.

Programul artistic a început cu „Rugăciune pentru Ucraina”, interpretată de Ana Maria Calancea-Melnic, și cu piesa „Ucraina neînfrântă”, prezentată de Daria Stoian. Cele două momente au așezat întregul concert sub semnul credinței, al rezistenței și al solidarității cu apărătorii și poporul Ucrainei.

Secțiunea oficială a programului a inclus mesaje adresate de reprezentanți ai autorităților ucrainene și române, ai diplomației și ai instituțiilor partenere: Ruslan Osipenko, șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți; Mykola Kutsak, președintele Consiliului Raional Cernăuți; Alexandru Victor Micula, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Ucraina; Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași; Diana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii din România, precum și reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al României.

Prin aceste mesaje, sărbătoarea a dobândit o importantă dimensiune instituțională. Participarea și susținerea partenerilor au reafirmat responsabilitatea comună pentru protejarea educației, culturii și vieții publice în limba română, precum și necesitatea continuării proiectelor transfrontaliere care apropie comunitățile din Ucraina, România și Republica Moldova.

Repertoriul a fost construit ca o călătorie prin valorile limbii și culturii române. Tinerii soliști ai Școlii Populare de Artă și Civilizație Românească „Ciprian Porumbescu” și interpreții invitați au adus pe scenă cântece dedicate limbii materne, creații patriotice, romanțe, poezie și folclor autentic.

• Anastasia Uncu a interpretat „Iertare graiului matern”, iar Anatol Balagura a prezentat „Pentru ea” („Pentru limba noastră”), creația compozitorului Ion Aldea-Teodorovici pe versurile lui Grigore Vieru.

• Formația vocal-folclorică „Perla” a susținut mai multe grupaje: „România mea”, „Cântă cucul”, „Hai, române” — cu Anastasia Uncu solistă, „Așa-i hora pe la noi”, „Urare”, iar în final „Cât trăim pe-acest pământ” și „Rugă pentru țară — Doamne, păzește-mi țara”, creație a interpretului și autorului Grigore Gherman.

• Svetlana Deibuc-Răileanu și Maria Dovghei au readus în atenția publicului frumusețea și sensibilitatea romanței românești; Svetlana Deibuc-Răileanu a interpretat „Pe sub flori mă legănai”.

• Ansamblul de muzică populară „Plai”, condus de Artistul Emerit al Ucrainei Nicolae Hacman, a prezentat „Bătuta” și o suită cu horă și sârbă, avându-l ca solist pe Nicolae Hacman.

• Iurie Levcic a interpretat cântecul popular „Uite-așa se joacă azi la noi în sat”, iar Corul „Dragoș Vodă”, condus de Dumitru Caulea, a prezentat „Răsună glas peste Carpați”.

• Cristina Țurcan și Adrian Cobaschi au reprezentat dimensiunea poetică a spectacolului; Adrian Cobaschi a recitat poezia „Materna”, de Maria Popa.

• Roman Butnaru, student, originar din Republica Moldova, a interpretat „Ridică-te, Ștefane, și vezi-ți fiii”, un cântec în care istoria devine chemare către conștiința prezentului.

Invitați de prestigiu și întâlniri artistice peste hotare

Un loc deosebit în program l-au ocupat artiștii veniți din România și Republica Moldova. Prezența lor a demonstrat, încă o dată, că spațiul cultural românesc își păstrează unitatea spirituală prin limbă, cântec și colaborare, dincolo de frontiere.

• Ghiorghiță Rotaru, invitat din Suceava, a oferit publicului două cântece populare românești.

• Maria Iliuț, Artistă a Poporului din Republica Moldova, invitată din Chișinău, a interpretat trei cântece populare și a realizat un duet spontan cu tânăra Ariana Muraru.

• Simona Mazăre, invitată din Iași, a susținut două cântece populare românești și un duet improvizat cu Angelina Chibac.

• Andrei Bălan, invitat din Iași, și Ofelia Florica Haranguș au prezentat, fiecare, câte două melodii populare românești.

• Grupul coregrafic al Ansamblului Artistic Profesionist „Constantin Arvinte” al Consiliului Județean Iași, managerul-coregraf Petre Șușu, a oferit o suită coregrafică și momentul „La vatra jocului”, transformând scena într-un spectacol de ritm, culoare și măiestrie.

Glasurile comunității românești din regiunea Cernăuți

Spectacolul a pus în lumină atât artiști consacrați, cât și interpreți formați în mediul cultural românesc din regiunea Cernăuți. Ala Caștelean, laureată a numeroase concursuri naționale și ucrainene, a interpretat piesa „Melancolie”. Natalia Andrieș, vicepreședinta Centrului Bucovinean de Artă Cernăuți, a susținut un moment artistic, iar duetul Dumitru Caulea și Luminița Demianic a prezentat piesa „Eminescu”, creație a compozitorului Ion Aldea-Teodorovici.

Grupul vocal-folcloric „Țărăncuța” a adus pe scenă cântecul satului românesc, iar Grupul vocal „Fetele din Bucovina” a interpretat „Răsai, răsai…”. Daria Stoian a revenit cu „Hora mea moldovenească”, iar duetul tinerelor Ariana Muraru și Ana Gociu a oferit una dintre imaginile cele mai luminoase ale continuității: copii și tineri care urcă pe scenă și cântă românește cu firesc, bucurie și demnitate.

Mai mult decât un concert: o lucrare de continuitate culturală

„Pe aripile cuvântului românesc” a fost mai mult decât o succesiune de momente artistice. A fost o demonstrație a faptului că limba română continuă să fie vorbită, cântată și transmisă în nordul Bucovinei, în nordul Basarabiei și în Ținutul Herța. Fiecare copil prezent pe scenă, fiecare costum popular, fiecare vers și fiecare melodie au confirmat că patrimoniul cultural rămâne viu atunci când este asumat de comunitate și susținut prin educație.

Pentru Centrul Bucovinean de Artă, investiția esențială rămâne formarea tinerei generații. Prin activitatea Școlii populare de Arte „Ciprian Porumbescu”, prin formațiile sale, prin profesori, părinți și voluntari, copiii primesc nu doar pregătire artistică, ci și încrederea de a-și afirma identitatea. Ei învață să poarte costumul popular cu demnitate, să aleagă un repertoriu autentic și să privească limba română ca pe o resursă pentru viitor.

Organizatori și parteneri

Concertul festiv a fost organizat de Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți, în parteneriat cu Administrația Militară Regională Cernăuți, Consiliul Raional Cernăuți și Consiliul Județean Iași dintre aceste instituții a făcut posibilă reunirea, pe aceeași scenă, a comunității locale și a artiștilor invitați din România și Republica Moldova.

Conducerea Centrului adresează mulțumiri oficialităților, diplomaților, instituțiilor partenere, artiștilor, conducătorilor de ansambluri, profesorilor, părinților, organizatorilor, voluntarilor, reprezentanților mass-media și publicului cernăuțean, care a răspuns prin prezență și căldură acestei sărbători a identității românești.

Continuitatea proiectelor: ediția a XX-a jubiliară a

Festivalului „În grădina cu flori multe”

Manifestarea dedicată Zilei Limbii Române deschide o nouă etapă de activitate culturală. În perioada 3–5 septembrie 2026, Centrul Bucovinean de Artă Cernăuți va organiza ediția a XX-a jubiliară a Festivalului-Concurs Internațional de Muzică Populară Românească „În grădina cu flori multe”, unul dintre cele mai importante și longevive proiecte ale instituției.

Ediția aniversară este realizată cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în cadrul proiectului „Sprijin pentru Școala Populară de Artă și Civilizație Românească «Ciprian Porumbescu» din Cernăuți. Anul XII”. Spectacolul de Gală și festivitatea de premiere a laureaților sunt programate pentru 5 septembrie 2026, ora 12:00, în Sala de spectacole a Filarmonicii Regionale Cernăuți.

Prin această succesiune de proiecte, Centrul Bucovinean de Artă își continuă misiunea de a păstra și promova limba, cântecul, dansul, portul și memoria românească, de a susține tinerele talente și de a consolida legăturile spirituale dintre românii de pretutindeni.

Mesaj final

Sărbătoarea de la Cernăuți s-a încheiat cu un îndemn simplu și puternic: limba română trebuie vorbită fără teamă și fără nepăsare, îmbogățită prin lectură și cultură și transmisă copiilor ca o moștenire vie. În același timp, comunitatea a păstrat în inimă numele celor căzuți și a înălțat o rugă pentru apărători, pentru familiile îndoliate și pentru revenirea păcii în Ucraina.

„Limba maternă nu este o povară, ci o avere pe care nimeni nu le-o poate lua copiilor noștri. Viitorul comunității începe în familie, continuă în școală și se afirmă prin cultură.” Ideea centrală transmisă de organizatori