Maria TOACĂ: LA NOI SUNT CÂNTECE ȘI HORE, ȘI LACRIMI MULTE, MULTE…

Eveniment cultural

Horbova, sat din componența comunei Ostrița, e și un centru cultural al comunității. Nici nu există discuții sau îndoieli de ce Horbova? Se știe dintr-un capăt în altul al Ținutului Herța, în regiunea Cernăuți, dar și mai departe, până la Kiev, Iași, București, că aici se nasc, cresc, înfloresc talente, mai ales, există o tinerețe fără bătrânețe a dansatorilor. A început să pună temeinic temelia și continuă să zidească până astăzi palate ale frumosului românesc, conducătoarea artistică Maria Buzduga. Oamenii locului o numesc Aurica. Poate chiar mai mult i se potrivește acest gingaș nume, pentru că răspândește bunătate, lumină și tot ce face e mai de preț decât aurul. Scriind acestea, parcă o aud cum se împotrivește laudelor, ripostând că nu e doar meritul ei. Într-adevăr, se bucură de vrednici susținători, oameni de la vatra natală dedicați valorilor naționale, având sprijin de la primarul comunei Vasile Țurcan, de la responsabila pentru cultură, Greta Spătaru. Fiecare dintre purtătorii de datini, cei care în zile de sărbătoare devin artiști pe scenă, muncesc în diverse domenii, varsă rânduri de sudoare în gospodăriile de acasă, sunt țărani și domni când e cazul. Din dragoste, din teama de a nu pierde comorile folclorice ale neamului, ei stau zid de apărare în față expansiunii exagerate a modernității. Și dacă un copil cântă „Ciobănaș la oi m-aș duce”, nu înseamnă că mama, bunica, sau conducătoarea artistică vor să-l facă cioban la oi. Copiii și tinerii antrenați în colectivele coregrafice, în trupa teatrului „Miorița”, unicul teatru popular românesc în Ucraina, își cunosc până în străfunduri rădăcinile, pășesc mai vertical printre alte neamuri. În jurul Mariei Buzduga s-au adunat oameni de aceeași credință. Mulțumindu-le, primarul comunei, Vasele Țurcan, i-a înmânat o diplomă directorului Casei de Cultură, Fiodor (Tudorel) Lișman. Starostele Horbovei, Sorina Palamariu a vorbit cu admirație de conducătorul artistic Andrei Cercel, fantastic de iscusit în pregătirea artistică a celor mai mici ca vârstă talente.

Un bun prilej de a le mulțumi românilor din comunitate pentru creșterea minunatelor speranțe ale dăinuirii a avut doamna consul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, prezentă la festivalul „Doina primăverii”, împeună cu consulul Cristian Dacica. Excelența sa a exprimat sentimente de solidaritate cu părinții și rudele ale căror fii se află pe frontul de apărare a Ucrainei. Ne bucurăm de primăvară, de cântece, de miracolul florilor. Dar toate minunile dumnezeiești îmbracă veșminte îndoliate până ajung la noi. În amarul lacrimii a început și duminica de 19 aprilie. Cea de-a opta ediție a Festivalului muzical-folcloric „Doina primăverii”, a intrat în Casa de Cultură Horbova cu minutul de reculegere pentru feciorii comunei aduși acasă în sicrie, și pentru un fruntaș de mai demult, Dumitru Scalco, cel care a fost dirijor al orchestrei „Valea Prutului” și directorul acestui focar de cultură românească. În cinstea lui, cu opt ani în urmă, a și fost inaugurat Festivalul „Doina primăverii”. Regalul muzical-coregrafic al celei de-a opta ediție a fost deschis de orchestra, dirijată de Igor Olaru, cu melodiile populare „Doina” și „Bătuta”. În continuare instrumentiștii uniți în „Valea Prutului” i-au acompaniat pe soliștii și dansatorii care au etalat tezaurul folcloric al locului: solista Sabrina Palamariu le-a amintit consătenilor de timpurile când stăteau „La casa cu drănicioară”, Serghei Rușceac a cântat „Viață, viață, plină de dulceață”, să se audă până la Ostrița, unde bunicul său Radu Tulupcă își trăiește un veac rotund, Elina Olaru și-a mărturisit melodios dorința „Să trăiască neamul meu”, iar Anatolie Balagura, mai ieri un firav băiat, iar astăzi flăcău sadea, a pregătit scena pentru dansatori cu melodia „Unde joacă moldovenii”.

Lăsându-i pe soliști să-și tragă răsuflarea, moderatoarea sărbătorii Alina Muraru a invitat să-și dea avânt grupul de dansatori „Ghiocel”, coregraf Iuliana Ciobanu, cu compoziția coregrafică „La vatra jocului”. Ca o cântare în biserică, ruptă de la inimă, căci „fiecare are un dor, un foc lăuntric, o durere” ce se cere împărtășită, a răsunat Doina, plânsă și cântată, de Nadia Priscuri.

Când a fost anunțat David Cercel, credeam că va ieși cu naiul, însă băiatul ne-a uimit plăcut, cu freamătul dragostei pentru limba maternă, susținut de compoziția coregrafică „În limba ta scriu și Carpații”, (colectivele „Ghiocel” și „Mugurel”). Alături de fiu, a cules aplauze tatăl său Andrei Cercel, conducătorul artistic care deține cheița fermecată la inimioarele celor mai mici. Băieței și fetițe de la grădinița din Horbova au demonstrat performanțe la instrumente muzicale pentru copii, cu o melodie modernă franceză. A armonizat, cu duioșia celor mici romanța „O seară la Constanța”, interpretată de Alina Muraru. Solista Inessa Andronic le-a dăruit admiratorilor flori de cântec bucovinean. În grai moldovenesc „Haide lin și ghinișor”, a chemat la horă tânărul Bogdan Zgârcea. De joc, ca răspuns la chemarea „Nu te da, nu te lăsa”, n-am dus lipsă. Au avut grijă să ne ardă palmele de la aplauze „Alunelul” lui Iulian Buzduga, „Mugurelul”, „Ghocelul”, grupuri îndrumate de Iuliana Ciobanu, Horbova fiind o școală-model a măiestriei coregrafice. Printre dansuri ne-au delectat istrumentiștii orchestrei, solistul Mihai Amihalachioae dăruind „Doina” și „Brâul”. Primăvara, mândră ca o fată mare, în strai și grai ucrainean, a fost cântată de Sofia Andruseac. Mlădioasa solistă Arina Capalb a amintit de mioriticul locului, dând aripi cântecului popular „Măi bădiță, măi ciobene”.

Doamna Maria Buzduga, de când a lăsat scânteia Sârbelor și Bătutelor în seama celor tineri, cu grijă majoră să nu se rupă opincuțele scoate în lumina scenei „fetele” ei din ansamblul „Opincuța”, toate una ca una, cu ani destui în pașaport și tinerețe nestinsă în suflet. Perla folclorică „La cumătra lăudată” a aprins pofta de cântec și unui grup de bărbați, care la glumeața învinuire „La cumătru lăudat șade fânu-neadunat”, dau îndrăzneț replica „La cumătra lăudată, cânepa e nemurată”… Cânepa și furca-n brâu, de care amintesc glumeț solistele „Opincuței”au rămas doar în cântece, un „Gheorghiță cu pălărie”, ales de Ariana Moraru, poate fi văzut mai des numai în spectacole. Însă toate prind viață și ne sunt scumpe inimii, mai ales când răsună „Ca tine, mamă, alta nu-i”, cântecul Nicoletei Spătaru, sau „Hora neamului meu” de solista Radmila Onu, sau „Haideți, fraților, acasă”, soliști Alina Muraru, Nicoleta Spătaru, Serghei Rușciac, Bogdan Zgârcea.

Au picurat și lacrimi: cântăreața Maria Moraru de la Molnița a aprins simbolic lumânarea pentru cei care au ținut nestins focul culturii naționale, Ștefan Buzduga, soțul doamnei Maria Buzduga, și fratele ei Dumitru Scalco. Au cântat împreună acompaniați de orchestre vestite pe scene mari din Ucraina, însă cele mai scumpe amintiri i-au rămas de la sărbătorile de acasă, în jur cu neamurele. Invitată la Horbova, Maria Moraru se pregătea să cânte ceva vesel, însă prea triste sunt zilele de astăzi și greu o apasă la inimă pierderea celor dragi. Alt oaspete de onoare, Carolina Jitaru, cantautoare, laureată a câtorva festivaluri internaționale, a îmbrățișat trista nostalgie a cântăreței Maria Moraru, cu năvalnica înflorire a primăverii: „Înverzesc câmpiile, cântă ciocârlie, nimeni nu oprește primăvara…”. Cine-o s-o oprească, când avem asemenea artiști care îi înalță elogii?!

Deși deocamdată am văzut numai cucoare în cuiburi, la Horbova am auzit și cucul cântând, cucul cel legendar din Bucovina, melodia prinzând aripi peste toată sala și numărând la nesfârșit anii Doinelor noastre. Cântă cucul “Doina primăverii” cu credința că toate cele bune și frumoase se întorc odată cu primăvara. Acest istoric cântec intonat la încununarea Festivalului “DOINA PRIMĂVERII” le întărește horbovenilor speranța că li se vor întoarce acasă feciorii aruncați în focul războiului, împrăștiați prin străinătăți. Ajută-le , Doamne, să se împlinească mesajul optimist al cântecului: “…dar se-ntorc la primăvară “!