AFnewsCaldarâmul Cernăuțiului păstrează încă foșnetul pașilor de odinioară ai băieților lui Gheorghe Eminovici, aduși pe rând să facă „carte nemțească”. 
Pentru un pelerin al timpului regăsit, drumul acesta nu se măsoară în kilometri, ci în bătăi de inimă. O noapte dus, o noapte întors, în legănarea monotonă a trenului care spintecă întunericul, lasă pe tâmple o umbră de oboseală. Însă dincolo de veghea trupului, rămâne o lumină curată. La 15 iunie 2026, la împlinirea a 137 de ani de când Luceafărul a trecut în eternitate, Cernăuțiul a redevenit, pentru o zi, capitala spirituală a durerii și speranței românești.
Casa lui Aron Pumnul: un jurământ de sufletLa doar câțiva pași distanță, realitatea îmbracă haine mai triste. Ascunsă după coroana luxuriantă a unui nuc care îi sporește umezeala pereților, Casa lui Aron Pumnul stă în agonie, pustie, având zilele numărate. Și totuși, această clădire sfântă încă se ține pe picioare și ne adună în curtea ei ca o mustrare de conștiință. Dacă ne-am număra pașii făcuți în ultimele trei decenii pentru salvarea ei, am putea înconjura pământul. 
De opt ani, acești pași sunt ghidați de doamna Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți. O doamnă neobosită care și-a asumat o datorie morală uriașă, găsind sprijin financiar în România pentru a transforma acest spațiu într-un complex memorial de anvergura celui de la Ipotești, un centru cultural ce va adăposti și Muzeul „Mihai Eminescu”.
De opt ani, acești pași sunt ghidați de doamna Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți. O doamnă neobosită care și-a asumat o datorie morală uriașă, găsind sprijin financiar în România pentru a transforma acest spațiu într-un complex memorial de anvergura celui de la Ipotești, un centru cultural ce va adăposti și Muzeul „Mihai Eminescu”.
La bustul Poetului din curtea casei, florile au fost însoțite de cuvinte scurte, dar dense. Elena Tărâțeanu, directoarea acestui „muzeu pe hârtie”, a evocat din nou epopeea dureroasă a clădirii pentru care s-a zbătut soțul ei, regretatul poet-tribun, ,,Arcașul Bucovinei”, Vasile Tărâțeanu.
Fiica lor, Ana-Cristina Mihaesi, a readus în memorie vremurile când curtea era neîncăpătoare. Anul acesta, pelerinii au fost mai puțini, dar devotați:-
- Membri ai Asociației Intelectualilor Contemporani din Herța;
- Prof. Vasile Adăscăliței, însoțit de prieteni veniți din Dorohoi;
- Dr. Cristina Paladian, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică;
- Jurnaliștii Vitalie Zâgrea și Vasile Carlașciuc;
- Profesorul Dorin Misichevici din Budineț;
- Scriitoarea Irina Airinei din București, președinta Asociației „Anima Fori – Sufletul Cetății”;
- Avocatul Claudiu-Vlad Lehaci (Societatea ,,Arboroasa”) și consilierul Daniel Ursachi, sosiți din județul Suceava.
În mesajul său succint, doamna Consul General a reafirmat cuvântul dat: această casă nu va fi lăsată să se prăpădească, proiectul fiind garanția unei viitoare respirații naționale libere.
Aici, Eminescu nu este o simplă amintire topită în pagini de manual; la Cernăuți, Eminescu este acasă.
Sub spectrul Nemuririi, flori și cânt la Statuia Poetului…
Punctul de gravitație al memoriei a fost din nou monumentul de o frumusețe subtilă din centrul orașului, plăsmuit spre neuitare în anul 2000 de genialul sculptor Dumitru Gorșovschi și amplasat prin grija Societății pentru Cultura și Literatura Română „Mihai Eminescu”.
În jurul acestui bronz romantic s-a adunat suflarea românească: localnici, oaspeți sosiți din Patria-Mamă și reprezentanți diplomatici, toți uniți sub aceeași boltă de limbă și simțire.
În locul discursurilor reci și sunătoare, peste mulțime s-au revărsat versurile eminesciene, luminate de acordurile calde ale corului „Dragoș Vodă”. 
Sub privirea de piatră a Poetului, peisajul a căpătat viață și candoare prin prezența câtorva copii din Mihoreni, îmbrăcați în straie populare autentice – mărturie vie că rădăcinile noastre refuză să se usuce. Sub coordonarea neobositului Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” (SCLRB), s-au făcut fotografii menite să înveșnicească clipa. Ele vor deveni, peste ani, documente ale rezistenței noastre culturale pe acest pământ.
Sub privirea de piatră a Poetului, peisajul a căpătat viață și candoare prin prezența câtorva copii din Mihoreni, îmbrăcați în straie populare autentice – mărturie vie că rădăcinile noastre refuză să se usuce. Sub coordonarea neobositului Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” (SCLRB), s-au făcut fotografii menite să înveșnicească clipa. Ele vor deveni, peste ani, documente ale rezistenței noastre culturale pe acest pământ.
Cinci Ani s-au împlinit de la Renașterea Palatului NaționalDrumul de la monument la Palatul Național este scurt, dar încărcat de amintiri. Exact acum cinci ani, la 15 iunie 2021, rețelele sociale și memoria colectivă înregistrau un moment istoric: tăierea panglicii Palatului complet renovat de către Excelența Sa Irina Loredana Stănculescu și sponsorul Virgil Profeanu, președintele Asociației Programatice pentru Dezvoltare Durabilă din București.
A fost cel mai frumos omagiu adus lui Eminescu în istoria recentă a comunității. Atunci, după un zbucium de nedescris, s-a trecut de la „vorbe sunătoare în deșert” la fapte văzute aievea, semnându-se și contractul de avizare pentru renovarea Casei Aron Pumnul. Chiar dacă academicianul Vasile Tărâțeanu a trecut la cele veșnice, cauza sa a rămas vie, preluată ca o ștafetă a demnității. Evenimentele dedicate comemorării lui Mihai Eminescu la Cernăuți, organizate la bustul poetului și la Palatul Național, au subliniat rolul Casei Aron Pumnul și importanța menținerii identității românești, conform mărturiilor din cadrul dialogului literar-artistic. Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, a reafirmat angajamentul pentru salvarea centrului memorial, continuând eforturile foștilor organizatori precum Vasile Tărâțeanu, cu participarea unor personalități culturale din regiune. Evenimentul a inclus momente artistice susținute de elevi și scriitori locali, precum și o splendidă interpretare muzicală a ,,Glossei” de către Carolina Jitaru.
https://www.youtube.com/watch?v=mbhLRUd14Oo
Pentru românii din Cernăuți, Eminescu rămâne însăși limba română — adăpostul identității, garantul nemuririi noastre și un izvor de solidaritate națională. Ne întoarcem de la Cernăuți mai obosiți, cu tâmplele grele de nesomn, dar cu sufletul ancorat în certitudinea că, atâta timp cât faptele vor vorbi în locul vorbelor deșarte, spiritul românesc nu va putea fi învins. (I.A.)
Ne bucură profund păstrarea amintirii poetului național Mihai Eminescu la Cernăuți!