AFnewsIRINA AIRINEI:
Într-o geografie sacră a spiritului românesc, un fir nevăzut unește tăcerea roditoare a satului cu marile aule ale cunoașterii. Pentru Ioan Bianu, acest fir a pornit din pământul reavăn al Făgetului, din comuna Valea Lungă, și s-a oprit în inima cetății istoriei, la Alba Iulia, trecând prin jumătatea de veac în care a clădit, foaie cu foaie, Biblioteca Academiei Române.
În perioada 2–6 septembrie 2026, această hartă a recunoștinței prinde din nou viață, marcând 170 de ani de la nașterea marelui cărturar.Totul începe și se întoarce la rădăcini. Nu întâmplător, deschiderea sărbătorii din Aula Academiei Române a fost binecuvântată de prezența a cincizeci de copii sosiți chiar din Făget, satul natal al lui Bianu. Pașii lor sfioși pe holurile bucureștene au fost o punte vie aruncată peste timp, amintindu-ne că cel care avea să devină președintele Academiei și salvatorul patrimoniului național a plecat din simplitatea curată a lumii rurale. Acești copii au adus cu ei sclipirea din ochii băiatului de la poalele Transilvaniei care, îndrăgostit de buchia cărții, a pornit să cucerească lumea spiritului fără a-și uita vreodată obârșia.
După ce Bucureștiul i-a adus omagiul prin lansarea volumului „Dincolo de rafturi” și expoziția din sala „Theodor Pallady”, pelerinajul memoriei își mută vatra în județul Alba, acolo unde inima lui Ioan Bianu a bătut dintotdeauna. Pe 5 septembrie, Făgetul își cheamă fiul înapoi sub cerul natal. Slujba de comemorare și evenimentul „Întoarcerea la rădăcini” nu sunt doar acte de protocol, ci o îmbrățișare caldă între pământul care l-a plămădit și geniul care l-a sfințit prin cultură.
Drumul luminii se va desăvârși pe 6 septembrie în Alba Iulia, cetatea-simbol a identității noastre. La Atrium Centurionum, manifestarea omagială, expoziția și sesiunea de comunicări științifice vor arăta cum fiul Făgetului a devenit o personalitate de rang european. Alba Iulia și Făgetul se unesc astfel într-un arc spiritual: satul care i-a dat viață și cetatea care îi consfințește nemurirea.
Ioan Bianu, cel care semna cu o modestie zguduitoare „Ioan Bianu, bibliotecar”, a lăsat moștenire Europei una dintre cele mai bogate biblioteci enciclopedice. Însă cea mai frumoasă moștenire rămâne acest drum: de la uimirea unui copil din Făget, la măreția istorică a Albei Iulia, o călătorie eternă printre rafturi și inimi.La sesiunea aniversară de marți, 2 septembrie 2026, organizată și moderată de directorul Bibliotecii Academiei Române, domnul Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei, au luat cuvântul: 
Adaugă un comentariu