AFnews
Proiectul comemorativ denumit “Marșul Vieții”, proiect inițiat de către Rabinul Iosef Wasserman, presedinte al Fundației pentru Promovarea si Dezvoltarea Iudaismului Român, s-a desfășurat în anul 2020, în ciuda contextului provocat de pandemia COVID-19 și instituirea stării de alertă, Comunitatea Evreilor din Iași, alături de Primăria Iași, au organizat o nouă ediție, a șasea, a „Marșului Vieții”, pentru comemorarea a 79 de ani de la Pogromul de la Iași.
În lipsa obișnuinței ultimilor ani, aceea de a avea musafiri din Israel, a continuat prin depunerea de coroane de flori, iar oficialitățile statului au ținut scurte alocuțiuni, în cadrul ceremoniei care a avut loc în dimineața zilei de 29 iunie 2020, la Cimitirul Evreiesc din Iași, în amintirea victimelor Pogromului din 1941.
În cadrul evenimentului comemorativ, Iancu Zuckerman, supraviețuitor al Pogromului, care a primit titlul de cetățean de onoare al Municipiului Iași, a declarat următoarele: „Sunt deosebit de emoționat, aflându-mă în acest loc, unde concetățeni de ai mei, aproape 14.000, și-au pierdut viața numai pentru că au fost evrei. (…)Trebuie să aducem mulțumirile noastre conducerii acestei țări care a consacrat ziua de 9 octombrie comemorării Pogromului de la Iași. Dacă nu vom merge pe această linie, de a face cunoscut ceea ce s-a întâmplat, acest lucru s-ar putea repeta”.
La rândul său, primarul Muncipiului Iași, dl. Mihai Chirică, în calitate de organizator al evenimentului, a reliefat următoarele: „De fiecare dată, plec cu aceeași stare de mâhnire personală din cauza faptului că nu am reușit încă să găsesc un motiv, să găsesc o singură explicație rațională, într-un calcul elementar pe care generația de atunci l-ar fi putut avea pentru a ne explica și nouă, generației de astăzi, de ce a fost nevoie de acele fapte.
Pericolul nu a trecut! Din păcate, îl resimțim tot mai mult printre noi. Vedem bâte care se dau în capetele unor oameni nevinovați, genunchiul unor polițiști strivind oameni pentru că au altă culoare a pielii, vedem manifestări ale unor forțe extremiste din diferite state care își pun zvastica pe piept.
Ar trebui să ducem mai departe strigătul acelor oameni din vagoanele morții, țipând după viață și apă, și să audă toată lumea acele strigăte, pentru că ele sunt mărturia lucrurilor rele care s-au întâmplat. De aceea, cred că, indiferent de cât de rele vor fi vremurile care vor urma, memoria acelor vremuri încă este prezentă printre noi și trebuie să avem și mai multă grijă de aceste lucruri.”.
În cadrul evenimentului au fost susținute alocuțiuni și depuneri de coroane din partea dlui. Andrei Muraru, consilier prezidențial, care a citit mesajul președintelui Klaus Iohannis, a dlui. Costel Alexe, ministru în cadrul Guvernului României, dlui. Alexandru Florian, directorul Institului „Elie Wiesel”, a reprezentanților instituțiilor statului, Prefecturii, Consiliului Județean Iași, Ministerului Apărării Naționale, Comunității Evreiești din Iași, din partea Fundației pentru Promovarea si Dezvoltarea Iudaismului Român, depunerea de coroane a revenit domnilor Cătălin Dancu, fost consul general al României la New York și a domnului Aurelian Mihai, fost deputat pentru diaspora.
Totodată, în ziua de 29 iunie 2020, la inițiativa Consiliului Județean Iași a fost deschisă expoziția memorială „Duminica aceea”, în colaborare cu Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, oferind publicului informații despre săptămâna premergătoare și despre ce s-a întâmplat în timpul Pogromului (etape, victime, călăi, martori, trenurile morții, procesul criminalilor de război, salvatori: „Drepți între Popoare”) precum și cele mai importante momente ale culturii și literaturii evreiești prin aducerea în atenția publicului a unor mărturii din istoria teatrului și literaturii evreiești prin Muzeul Teatrului Evreiesc ce ilustrează parcursul de la înființarea primului teatru profesionist din lume în limba idiș, Teatrul „Pomul Verde”, de către întemeietorul acestuia, actorul și dramaturgul Avram Goldfaden (1840-1908). Expoziția cuprinde ilustrarea activității trupelor de teatru idiș din Iași, București, Cernăuți, America. Închis în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Teatrul „Pomul Verde” a fost transformat, în 1949, în Teatrul Evreiesc de Stat Iași. Expoziția și Muzeul Teatrului Evreiesc sunt organizate de Muzeul Național al Literaturii Române Iași, în parteneriat cu Arhivele Naționale Iași, Federația Comunităților Evreiești din România, Muzeul Brăilei „Carol I”, Teatrul Evreiesc de Stat din București și Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași.
Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași, cu o implicare deosebită în ambele proiecte, din respect pentru memoria victimelor, a declarat: „Istoria nu uită și nu ne lasă nici pe noi să uităm, prin sutele de fotografii care stau chezășie Pogromului de la Iași. Doar privindu-le, putem aprecia dimensiunea înfiorătoare a acestui masacru: mii de oameni, printre care copii și bătrâni, care au fost arestați, terorizați sau nimiciţi în propriile case, pe străzile Iașului, sufocați în vagoanele „trenurilor morții”.
Suntem datori să păstrăm și să transmitem la rândul nostru, celor ce vor urma, aceste mărturii ale timpului, și ce mod mai bun de a o face, decât amenajându-le o casă, un loc al lor, unde să-și poată depăna povestirile oricui este interesat să le asculte. Această casă(a muzeelor) este astăzi la început de drum, evidențiind așadar, istoria și cultura comună a poporului român și poporului evreu, Pogromul din 1941, prin două expoziții care marcheză un început, cel al Muzeului Teatrului Evreiesc și cel al Muzeului Pogromului. Păstrarea memoriei Pogromului şi a patrimoniului cultural evreiesc este nu doar un act necesar, ci și un act patriotic pentru că aceasta contribuie la cultivarea memoriei naționale, o datorie morală față de trecut și o garanție pentru viitor.”
Prezent la ambele evenimente, profesorul universitar doctor, dl. Moshe Groper – Centrul de Istoria Evreilor și Ebraistica din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iasi, sintetizează următoarele: “Deschiderea Muzeului Pogromului ne readuce amintiri dureroase din perioda Pogromului de la Iași, perioadă în care au fost omorâti fără nici o vina și nici un drept, etnicii evrei.Țin să atrag atenția că pericolul antisemitismului există, în ciuda faptului că tindem să avem cu toții o impresie greșită, aceea că poate totul a trecut, iar cel mai important lucru este acela, că ura distruge. Așadar, cu ocazia expozițiilor asociate proiectelor Muzeului în memoria victimelor Pogromului, cât și a Muzeului Teatrului Evreiesc, a culturii evreiești, de fapt, cred că de astazi, l-am regăsit și în acest loc, pe bunul Dumnezeu.
Am speranța că vor fi mulți vizitatori, elevi, studenți, deopotrivă ieșeni și turiști, prin intermediul acestui simbol al respectului față de trecut și de arta reprezentată ca o componentă a culturii evreiești pe aceste meleaguri, să putem menține un dialog permanent asupra a ceea ce înseamna pericolul antisemnitismului, pentru ca acea perioadă întunecată să nu se mai repete.Aduc aminte celor care nu cunosc, că primul teatru în limba idiș din lume a fost înființat în Iași, iar un lucru interesant de apreciat este că pe aceași undă, de la moarte la viață, găsim și umorul evreiesc care parcurge, într-un mod original, toate etapele vieții societății.Aș dori să mulțumesc domnilor Maricel Popa și Mihai Chirică, președintele Consiliului Județean Iași și respectiv, primarului Municipiului Iași, pentru implicarea dumnealor, an de an, în proiectele realizate și ne rugăm cu toții ca OM la OM să fie OM”.
Dl. Radu Sacagiu, implicat, de asemenea, în mediul asociativ, prezent în cadrul ambelor evenimente, dar prezent și la comemorarea Masacrului de la Dorohoi, legat de acest din urmă eveniment, transmite următorul mesaj: „Au trecut 80 de ani de la Masacrul de la Dorohoi care a avut loc în ziua de 1 iulie 1940, zi în care au fost ucise 50 de persoane de etnie evreiească, când aceștia asistau la înmormântarea unui erou militar român de origine evreiască, ucis de trupele sovietice după ce a sărit în apărarea unui ofițer român, ambii fiind uciși de tanchiștii Armatei Roșii…Mesajul pe care îl transmitem acum este unul de pace și toleranță, iar noi, tinerii evrei ai comunității, avem datoria de a cinsti memoria victimelor Holocaustului și a nu da uitării acele clipe prin care au trecut înaintașii noștri. În calitate de președinte al Asociatiei “FRATERNA”, am participat alături de juristul comunității din Iași, dl. Albert Lozneanu, ambii originari din Dorohoi, aducând așadar, un pios omagiu celor care pentru noi au fost și vor rămâne niște EROI, datoria noastră fiind aceea de a transmite generațiilor viitoare amintirea acelor zile, jerta celor care au luptat pentru România, sfârșind prin a fi uciși de soldații români, atunci când ura de rasă, antisemitismul, minciuna și manipularea au întunecat mințile celor care au uitat jertfa camarazilor lor pentru patrie”.
Adaugă un comentariu