MIHAI EMINESCU OMAGIAT DE ACADEMIA ROMÂNĂ

„Fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci” (Tudor Vianu)

„Mihai Eminescu reprezintă omul deplin al culturii româneşti.” (Constantin Noica)

„Fiind foarte român, Eminescu e universal” (Tudor Arghezi)

BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE A OMAGIAT PERSONALITATEA POETULUI NAȚIONAL MIHAI EMINESCU, PRIN EXPOZIŢIA „VREME TRECE, VREME VINE”, VERNISATĂ DE ZIUA CULTURII NAŢIONALE ŞI DEDICATĂ ÎMPLINIRII A 171 DE ANI DE LA NAŞTEREA POETULUI, EXPOZIȚIE AL CĂRUI AMFITRION A FOST DIRECTORUL GENERAL AL BIBLIOTECII ACADEMIEI, PROF. ING. NICOLAE NOICA, MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEI ROMÂNE.

„Academia Română şi-a făcut această tradiţie ca, la fiecare 15 ianuarie, să aducă omagiul său românului celui mai reprezentativ, care a fost mai mult decât poetul naţional, care a ilustrat cu asupra de măsură destinul pe care un om de cultură îl are în spaţiul românesc . Fiecare intelectual român ar trebui să stea puţin în preajma Manuscriselor Eminescu”, pentru o călătorie în lumea eminesciană – „o lume de cultură, o lume pe care nimeni nu a mai atins-o în civilizaţia românească”, a spus academicianul Răzvan Theodorescu, la vernisarea expoziţiei din în Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române.

Directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, Ioan Cristescu, a reamintit că prima atestare a instituţiei pe care o conduce a fost aceea de a fi un Muzeu Eminescu: „Primul director a fost Perpessicius, iar toţi cei care au contribuit la Ediţia definitivă Eminescu au fost angajaţii Muzeului Literaturii, Perpessicius, Vatamaniuc şi Petru Creţia. Aşa încât, pentru noi este firesc să vorbim despre Eminescu, pomenindu-i pe ei în fiecare zi”, a spus Cristescu.

La eveniment, au mai luat cuvântul directorul Arhivelor Naţionale, Cristian Aniţa, şi directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, Ion Caramitru, acesta din urmă atrăgând atenţia asupra situaţiei Centrului de studii Eminescu de la Ipoteşti: „Ipoteştiul este acum în subordinea Consiliului Judeţean Botoşani, poate unul dintre cele mai sărace judeţe, deşi mai multă lume s-a agitat să transfere fie înapoi la Ministerul Culturii, fie la Academie, ceea ce, după părerea mea, mi se pare a fi o idee constructivă. Centrul a fost numit de Laurenţiu Ulici ‘Weimarul nostru’. Ori ‘Weimarul nostru’ trebuie să fie în centrul atenţiei. Acolo, din păcate, nu se ocupă nimeni, în mod creator, de destinul acesta ilustru”, a afirmat Caramitru.

Acad. Nicolae Noica şi-a exprimat speranţa că autorităţile vor acorda atenţia cuvenită culturii. „Eminescu spunea aşa: ‚Cultura este puterea popoarelor’. Aş vrea să cred că şi guvernanţii acestei ţări vor înţelege acest lucru în anii următori. Ne luăm obligaţia, cu ajutorul mass-media să o tot spunem”.

Academicianul Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Literatură şi Filologie a Academiei Române, a transmis un mesaj înregistrat în care a spus, printre altele: „ Ziua Culturii Naţionale vine odată cu ziua poetului Mihai Eminescu. „N-aş vrea niciodată să despărţim aceste două sărbători. Atunci când am propus Parlamentului României să înfiinţăm o Zi a Culturii Naţionale şi să o identificăm cu ziua lui Eminescu nu am făcut-o la întâmplare. Naţiunea este o matrice a unei culturi, este semnul unui popor, al unei naţiuni. Nu trebuie să renunţăm la aceste noţiuni”, subliniază academicianul Eugen Simion.”.

Vernisajul expoziţiei a fost urmat de lansarea de către Romfilatelia, în prezenţa directorului general al instituţiei, Cristina Popescu, a emisiunii poştale „150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni”, desfăşurată la Mănăstirea Putna, în anul 1871, un omagiu adus implicării lui Eminescu în mişcarea unionistă.

A fost lansat un excepțional număr aniversar al publicației TEZAUR, Foaie a B.A.R. tipărită de Trustul STEFADINA.

Expoziţia documentară, curatoriată de şeful Serviciului Manuscrise Carte Rară din cadrul Bibliotecii Academiei, Gabriela Dumitrescu, aduce în prim plan actualitatea operei eminesciene în contextul cultural al secolului al XXI-lea.

Este expusă integrala „Manuscrisele Mihai Eminescu”, ediţie facsimilată în 38 de volume, alături de care se află Manuscrisul 2262 conţinând „Legenda Luceafărului”, ediţii ilustrate din opera eminesciană, materiale şi documente de arhivă, corespondenţă, acte oficiale aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române şi în colecţiile Arhivelor Naţionale ale României.

Pe simeză, Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei panotează peste 30 de desene în cărbune realizate de graficianul polonez Leonard Salmen, pasionat ilustrator al operei poetice eminesciene.

Expoziţia rămâne deschisă până pe 29 ianuarie şi poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 10,00 -14,00 cu programare la adresa directie@biblacad.ro sau la telefon: 021.212.58.56.

„Eminescu, a trăit într-un veac ingrat ce nu răspundea idealurilor sale, a plâns și a blestemat, apoi s-a îmbolnăvit și a murit foarte tânăr. Tot ce a avut de spus a spus până la 33 de ani. Viața lui se confundă cu opera sa. Eminescu nu are altă biografie! De aceea oricine îl va citi, pe orice punct al globului s-ar afla, va înțelege că Eminescu a exemplificat o dramă a omului, că a scris în versuri o zguduitoare biografie. Rar se întâmplă ca un poet să fie sigilat de destin, să ilustreze prin el însuși bucuriile și durerile existenței sale. Eminescu va rămâne în poezia românească și universală poetul nepereche.” (G. Călinescu)

Foto: Irina Airinei

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.