Cuvîntul „matbea” (monedă) a căpătat numele dintr-un pasaj din „Mikra”- care a fost, din întâmplare, găsit. În „Mikra” nu este amintit cuvîntul –propriu-zis-, dar este pomenit de trei înțelepți ai vremii. Rădăcina o vom găsi în diversele scrieri a înțelepților. Expresia „schimb de monede” (Matbea) o vom găsi într-o povestire a lui Avigail care i-a spus lui David „Încă nu a apărut moneda”. Aceasta era simbolul guvernării și al responsabilității. Învățații s-au folosit de cuvîntul „matbea” ca un exemplu al legii prin care se luau hotărâri. Tot în scrierile sfinte (TORA) se amintește acest cuvînt ȘEKEL, dar ca o măsură de greutate din metal prețios precum argint și aur. Într-o povestire antică se pomenește cuvîntul MATBEA a lui AVRAHAM AVINU, dar înțelepții vremii au precizat că e din perioada antică. În Talmud se găsește cuvîntul arameic „Tivaat” a cărui rădăcină este „Teva”. În perioada babiloniană s-a folosit moneda TEVA care este aceeași ca MADBEIA.
Legea bancnotelor noi (17 aug.1948): Schimbarea bancnotelor mandatorii în bancnote israeliene a început în octombrie 1948.
ISTORIA LIREI ISRAELIENE
LIRA israeliană a fost moneda oficială a Statului între 1952-1980. Pînă în 1954 a fost emisă de Banca Națională Israel,care a fost, în această perioadă, în proprietatea Sohnutului evreiesc. După înființarea BĂNCII ISRAEL în 1954 –ea fost cea care a emis ȘEKELUL. O dată cu Declararea Statului Israel, acesta a permis să se folosească moneda mandatorie, care cuprinde LIRA-Eretz Israel, denumită popular FOND palestinean (Eretz Israel). Valoarea a 1000 de Lire Eretz Israel era egală cu Lira Sterling britanică din febr.1948. O dată cu încheierea mandatului Guvernului Britanic, guvernul israelian a hotărît emiterea Lirei israeliane de către Banca ANGLO-Palestiniană. Sohnutul era instituția care trebuia să editeze moneda israeliană,în locul „consiliului monedelor mandatar”. Au apărut dificultăți căci nu se stabilise numele oficial al țării. Pentru a tipări bancnote de calitate era necesară o tipografie (editură) străină. Pentru a se edita la American Bank N.Company American a fost necesară aprobarea țării. Dar s-a hotărât ca pe bancnotă să nu se tipărească, în această primă fază, numele țării (luna iulie 1948).
În 1951 Banca Națională Israel a primit aprobarea de emitere a unei serii de bancnote noi care se asemănau cu cele vechi. Schimbarea s-a realizat în iunie 1952. În perioada crizei economice, TZENA, (s-a luat hotărârea de introducere a denumirii monedei „Mil” a mia parte dintr-o liră. Denumirea a fost PRUTA. Această hotărâre a fost valabilă trei ani. O dată cu înființarea BANCA ISRAEL -la 1.dec.1954, instituția a fost însărcinată cu conducerea și administrarea monedei israeliene și s-a stabilit prin lege „responzabilitatea unică de editare a monedei locale”.
În 1955 au apărut primele bancnote ale LIREI israeliene, editate de BANCA ISRAEL. În același timp s-a anulat dependența acesteia de lira sterlină –începând din ianuarie 1954. Valoarea unei lire israeliene era de 1,80 dolari americani. Prima serie de bancnote a fost editată de Banca Israel în 1955. Desenul de pe bancnotă era un peisaj israelian. În 1959 a fost schimbată seria de peisaje cu tipărirea unor portrete ale personalităților precum EINSTEIN,BIALIK,WEITZMAN,HERTZEL. Pentru prima dată a fost editată bancnota de 100 de lire. În anii ’70, cu prilejul UNIRII IERUSALIMULUI a fost editată bancnota cu imaginea PORȚILE IERUSALIMULUI. Și, de asemenea, au fost imprimate portretele unor personalități (Henrieta Sald).De asemenea s-a tipărit o primă bancnotă de 500 lire cu portretul lui BEN GURION. În 1960 s-a hotărât împărțirea lirei în 1000 de Agurot, iar numele oficial a fost acordat de Academia limbii ebraice, după cum era scris în Tanah ,,Agurat kesef”. În 1962 la propunerea ministrului Levi Eșkol, să se facă o devalorizare a lirei (trei lire israeliene egale cu un dolar american).
ȘEKELUL DIN ZILELE NOASTRE
Istoria monedei ȘEKEL revine de abia în timpurile noastre, cînd guvernatorul Băncii ISRAEL Arnon Gafni a propus, în luna noiembrie 1977, să se aplice Legea din 1969 și să se emită o nouă monedă ȘEKEL. De abia în 1978 a fost admisă propunerea de către MENAHEM BEGHIN-prim ministru și Simha ERLICH –ministru de finanțe-(22 febr.). În 1980, ȘEKELUL a fost declarat moneda nouă a Statului Israel, iar valoarea unui șekel era de 10 lire. Schimbul monedelor și al bancnotelor a durat cîteva luni.
Comisia Academiei ebraice a hotărât ca moneda israeliană să aibă un nume original, după cum stătea scris în Tora. Această denumire este ȘEKEL.În 4 iunie 1969, Knessetul a aprobat denumirea. În 1977 delegatul Băncii Israel –Arnon Gafen a propus admiterea legii, inițiind emisiunea ȘEKELULLUI, iar în 1978 Menahem Beghin –prim ministru și Simha Erlich –ministru de finanțe au aprobat legea și de atunci ȘEKELUL a devenit moneda oficială a ISRAELULUI.
Preluat din revista CONFLUENȚE LITERARE
Adaugă un comentariu