Muzeul Național al Țăranului Român găzduiește lansarea volumului „Călătorii identitare. Românii megieşi de Mihai Nicolae”

Lansarea volumului „Călătorii identitare. Românii megieşi” de Mihai Nicolae, duminică, 6 martie 2022, ora 12.00

Editura Universul Academic, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă aşteaptă duminică, 6 martie 2022, ora 12.00, la Sala Media, unde va avea loc lansarea cărții Călătorii identitare. Românii megieşi de Mihai Nicolae.

Gazda evenimentului va fi dr. Virgil Ştefan Niţulescu, manager al Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

Vor prezenta volumul:

Irina Airinei Vasile, coordonatorul ediţiei, președinte al Asociației interetnice ANIMA FORI

Maria Capelos, jurnalist

Robert Stănciugel, istoric

Constantin Corneanu, istoric

Mihai Nicolae, Institutul Fraţii Golescu pentru relaţii cu românii din străinătate

„Un eveniment editorial binevenit, volumul „Călătorii identitate. Românii megieşi” reprezintă prima sinteză documentară apărută în ultimii 86 de ani dedicată colectivităţilor naţionale din vecinătatea Romăniei. În anul 1935, diplomatul Mihai Adalbert Blenche – fost prim consul la Teheran – a publicat studiul „Românii de peste hotare”. După aceea a urmat tăcerea, iar statul român a declinat orice preocupare pentru soarta românilor rămaşi în afara frontierelor. Acest studiu monografic prezintă pentru prima dată împreună aceste comunităţi.
Unele aspecte sunt abordate în premieră: descoperirea geografiei românilor de pretutindeni, viaţa religioasă a comunităţilor, exemplificarea prin „mostre de grai” a limbii lor materne, urmărind o abordare contemporană a „naţionalului”.

Sunt incluse analize ale termenilor de referinţă: românii de pretutindeni – conceptul cadru al studiului, entitatea etnică/naţională, conceptul de „etnodiversitate” din perspectiva prezentului, evidenţiindu-se raportul dintre „planetarizare” (globalizare) şi rolul sentimentului patriotic în secolul al XXI-lea.
Pe lângă prezentarea istoriei ţinuturilor, sunt prezentate subiecte ca: populaţie şi localităţi, situaţia limbii române şi a şcolilor în limba maternă, situaţia presei, viaţa asociativă sau cultura tradiţională. Structurarea textului urmăreşte să ilustreze unitatea culturală a fragmentelor risipite în lume. Cartea cuprinde o amplă bibliografie, inclusiv autori şi cărţi din Basarabia, Bucovina, Herţa, Sudul Basarabiei (Bugeac), Banatul de Sud sau Ungaria.
Cartea îşi propune să familiarizeze cititorul cu mai multe aspecte, unele neştiute, altele uitate pur şi simplu: scurta viaţă a eroinei de 15 ani Sumi Marita din Bulgaria, împuşcată de armata otomană în 1877, apelul emoţionant făcut în 1917 de Toma Jalba (Transnistria), Teofana Basarab, prinţesa valahă ajunsă ţarina Bulgariei şi mama unui ţar bulgar, cea care a lăsat o amintire hieratică de icoană, pictura naivă din Uzdin/Voievodina şi multe, multe altele care au modelat specificul „românescului”. Toate acestea contribuie la reconstituirea unei ordini a lumii care ne este proprie.

Marele dar al autorului este acela de a şti să dea viaţă acestor istorii, de a şti să le descopere particularitatea şi să le facă prezentă fiinţa. Cartea este scrisă cu gravitate şi metodă, autorul fiind un cărturar multilateral care reprezintă un punct de vedere clar în esența lui, iar civilizaţiile pe care le însufleţeşte aici devin, în cele din urmă statui ale românităţii milenare. Mihai Nicolae propune o lectură captivantă al cărei spirit este definit de o splendidă empatie.”

Dr. Irina Airinei, coordonatoarea ediţiei