FUNDAȚIA EUROPEANĂ „NICOLAE TITULESCU”: „DIPLOMAȚIE ÎN VREME DE RĂZBOI” DE SORIN CRISTESCU

Fundația Europeană Titulescu – Centrul de Cercetare a găzduit marți, 22 martie 2022, începând cu ora 17:00, lansarea cărții „Diplomație în vreme de război” de Sorin Cristescu, cercetător științific la Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară din București. Au fost invitați să vorbească despre carte dr. Manuel STĂNESCU, conf. univ. Dr. Aurelian BĂLUȚĂ, dr. Alin SPÂNU iar cuvântul final a aparținut autorului. Moderator: prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE – președintele Fundației Europene Titulescu.

Spicuim din alocuțiuni:

Dr. Sorin Cristescu, Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară: „Am ales această delimitare 1789-1914, diplomația în vreme de război…Ce fel de război ? Războiul acceptat ca mijloc de rezolvare a situațiilor politice…Războiul în spiritul căruia a fost crescută fiecare generație de copii spunându-i-se fiecărei generații că va veni o vreme când țara le va cere viața și a muri pentru țară este lucrul cel mai mare din viața unui bărbat și toată lumea a acceptat cu entuziasm, decenii la rând, acest lucru până într-o zi. De ce acest secol 19 ? Pentru că el lăsat 3 tipare pe care le purtăm astăzi la un loc pe toate ca pe o cruce. Ne-a lăsat implementarea sistemului democratic care s-a realizat prin sângeroasa Revoluție franceză… de ce sângeroasă? Pentru că în Anglia democrația a fost o evoluție firească, sistem considerat mai târziu de Winston Churchill pe bună dreptate dacă nu cel mai bun, cel mai puțin rău. Sistemul s-a implementat fără probleme grave pe un teritoriu virgin: Statele Unite. Dar când a fost să fie implementat în Europa, a fost o tragedie: Revoluția franceză care a implementat democrația. Ce este democrația? Este sistemul politic care dă posibilitatea fiecărui om bogat să acceadă la puterea politică. Declarația drepturilor omului și cetățeanului se citește în această cheie.

Oamenii se nasc liberi și egali în drepturi dacă sunt bogați, oricine poate accede la orice funcție în stat în funcție de meritele lui dacă e bogat și uite așa democrația fie că suntem în Grecia antică fie că suntem în cetățile italiene din Renaștere. Revoluția franceză este sistemul politic al oamenilor bogați. Al doilea lucru pe care ni-l lasă Revoluția Franceză este o moștenire otrăvită: ideea națională. Patria reunește pe cei care gândesc la fel. Ideea națională numai că nu este o idee cu care ne naștem, nu e culoarea ochilor sau a părului, este o idee care se învață la școală de la cea mai fragedă vârstă, acolo învățăm ceea ce suntem, că vecinii sunt răi, deci nu mă pot afirma național decât prin opoziție. Sunt cu atât mai bulgar cu cât vecinul meu e mai grec, cu atât mai român cu cât vecinul meu e mai ungur, cu atât mai polonez cu cât vecinul meu e mai rus și astăzi aflu că sunt cu atât mai ucrainean cu cât vecinul meu e mai rus. Și o a treia idee, cea a lui Napoleon al treilea: o asociație europeană dar tot el spune: da, dar va fi o structură hegemonică, nu poate fi asociația unor egali. Trebuie cineva să conducă, el cere să conducă Franța. Astăzi conduc Franța și Germania. Asta e situația. Altfel nici nu poate fi, vorba lui Stalin și în funcție de aceste tipare se desfășoară secolul al 19-lea.”

Dr. Alin Spânu, Facultatea de istorie, Universitatea București: „Cartea domnului Sorin Cristescu arată cum acești oameni politici providențiali Talleyrand, Metternich sau Bismarck, din păcate nu au lăsat urmați urmași pe măsură și nici ceea ce au lăsat scris ca „testamente” politice nu au fost urmate de politicienii țărilor lor fiecare din țările respective; au avut perioada de glorie fiecare în țările respective, fiecare a gestionat cât a putut mai bine relația relațiile acestea europene care nu sunt nu mai între lideri, ele sunt mult mai largi, se referă la resurse, la exploatări, la concesiuni. (…) În această carte veți găsi multe răspunsuri la întrebările pe care vi le veți pune, legate de secolul 19, de atitudinea marilor puteri una față de cealaltă dar mai ales față de Țările Române, de locul și de rolul lor în cadrul negocierilor marilor puteri fie ele negocieri post război, fie ele negocieri pe sfere de influență.”

Prof.dr. Adrian Năstase, președintele Fundației Europene „Nicolae Titulescu” a vorbit despre Clausula rebus sic stantibus ( „lucrurile care stau astfel”), doctrina juridică permițând ca un contract sau un tratat să devină inaplicabil din cauza unei schimbări fundamentale a circumstanțelor. În dreptul internațional public, doctrina servește în esență ca o „clauză de salvare” de la regula generală Pacta sunt servanda (promisiunile trebuie respectate). Moderatorul și gazda reuniunii a pus în lumină rolul de ghid pentru prezent și viitor al acestei cărți care caută să descifreze, în tulburătorul secol al XIX-lea, canoanele repetitive ale istoriei așa cum este ea.

(Irina Airinei)