FUNDAȚIA EUROPEANĂ TITULESCU a organizat miercuri, 8 iunie 2022, începând cu ora 16:30, lansarea volumului „TRATATUL DE LA TRIANON ȘI DESTINUL ROMÂNIEI MARI” apărut în editura Meridiane Publishing. Coordonator: SABIN DRĂGULIN.
Invitații surpriză ai evenimentului au fost senatorii BERNARD FOURNIER, THIERRY MEIGNEN și ANNIE LE HOUEROU, membri ai grupului de prietenie Franța România din Senatul francez însoțiți de senatorul TITUS CORLĂȚEAN . Amfitrionul manifestării, președintele Fundației Titulescu, prof. univ. dr. ADRIAN NĂSTASE a accentuat sprijinul acordat de Franța României în trecut, cu speranța că și acum, ținând cont de ceea ce se întâmplă în jurul nostru, vom putea găsi, împreună, o soluție.
Senatorul TITUS CORLĂȚEAN a evocat importanța datei de 4 iunie pentru România și a Tratatului de la Trianon pledând pentru aplicarea Legii nr. 256/2020 pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, lege al cărui inițiator este.
În continuare a fost invitat să ia cuvântul senatorul BERNARD FOURNIER, președintele grupului de prietenie Franța România din Senatul francez care a subliniat importanța relațiilor foarte profunde dintre România și Franța, mai ales în contextul internațional actual.
Apoi, amfitrionul evenimentului, domnul prof. dr. ADRIAN NĂSTASE a dat cuvântul istoricului FLORIAN BANU, consilier științific la CNSAS care a spus, printre altele: „Lucrarea este foarte importantă pentru că, din păcate, noi, românii considerăm mult prea adesea ca de la sine înțeles faptul că decizia dată de români la 1 Decembrie 1918 era suficientă pentru a realiza Marea Unire.
Ori, din păcate, dacă studiem lucrurile mai atent, observăm că, fără Tratatul de la Trianon, România Mare ar fi rămas doar un deziderat. Voința românilor trebuia recunoscută de marile puteri ca să capete îndreptățire juridică. Cei care au pierdut respectivele provincii, nu au uitat nicio clipă, nu s-au resemnat nicio clipă. Deci faptul că noi ne-am legănat într-o iluzie că lucrurile sunt tranșate foarte ferm și că lucrurile sunt de la sine înțelese, acest fapt a dus, din păcate, la prăbușirea acestui proiect în 1940. Regimul maghiar a întreținut această atmosferă publicând mii de tomuri de istorie traduse și difuzate în lume mergând pe ideea că Ungaria era marea victimă a Europei. Eforturile României au fost foarte firave iar rezultatul a fost prăbușirea din 1940 când România a fost ruptă în bucăți.
Meritul principal al volumului de față este acela de a înțelege contextul actual, de a înțelege că lucrurile nu apar și dispar peste noapte. Vecinii noștri au abordat și alți piloni de securitate decât cei pe care România se bazează și, în plus, vedem că vecinii noștri au, față de minorități, o politică cât se poate de coerentă, cât se poate de susținută și care pare să dea rezultate tot mai vizibile.
Contele Alexandre de Marenge care, prin anii ’70, spunea așa: „În ziua de azi, pentru a stăpâni cât mai mulți oameni, nu se mai stăpânesc teritorii ci sufletele acelor oameni. Odată ce ai sufletul, ai omul, iar când ai omul, teritoriul vine de la sine.” După părerea mea nu doar sufletele au fost cucerite ci, dacă ne uităm pe statisticile economice, și anumite capacități industriale și anumite terenuri agricole și anumite instituții culturale au fost deja cucerite în spațiul Ungariei milenare iar frontierele care încă mai există, nu se știe cât sunt de permeabile și cât sunt de durabile dacă noi vom continua să uităm să vorbim despre Trianon, lucru absolut îngrijorător.”
Prof.dr. ADRIAN NĂSTASE: „Trebuie citit titlul în totalitate: TRATATUL DE LA TRIANON ȘI DESTINUL ROMÂNIEI MARI pentru a vedea că aici e vorba despre ce s-a întâmplat înainte de Trianon, după Trianon, în timpul primului și celui de-al doilea război mondial, discuțiile, jocurile diplomatice, politice legate de opțiunile pe care Uniunea Sovietică le-a formulat în legătură cu Transilvania, sunt elemente extraordinar de interesante, câteva puncte de vedere șocante în legătură cu felul în care anumite personalități din România care erau în siajul sovietic, considerau că Transilvania ar trebui să aibă un statut de independență atât față de România cât și față de Ungaria.”
Prof.dr. ADRIAN NĂSTASE a menționat importantul capitol al lui FLORIAN BICHIR care se referă la implicarea francmasoneriei în ceea ce a semnat negocierile de după război, lobby-ul de la acel moment pentru România precum și bătălia revizionismelor. Vorbitorul a subliniar faptul că, în momentul de față, suntem supuși unor presiuni revizioniste și de la est și de la vest.
Prof. univ. dr.DUMITRU PREDA, directorul științific al Fundației TITULESCU, a accentuat faptul că împlinirea a 102 ani de la TRIANON este o temă actuală punând întrebarea: De ce să nu scriem despre Trianon? De ce să nu mergem la rădăcinile fenomenului? Motivele pentru care țăranul român, intelectualul român, oamenii clasei mijlocii au vrut să se desprindă din hățurile habsburgice care devenise de câteva decenii doar, monarhie dualistă? Fără a înțelege resorturile intime, iar cartea noastră umblă și la această parte privind modul în care societatea din acele vremuri dar și în perspectiva vremii actuale, s-a raportat și trebuie să se raporteze la evenimentele pe care ni le amintim și astăzi. (…).
Cum se studiază istoria românilor la Academia militară, în universități, în școli, câte rânduri sunt acordate Trianonului în manualele școlare?
Este nevoie de o acțiune demnă, hotărâtă, întru apărarea valorilor românești. Iar anumite atitudini ostile, sfidătoare la adresa României trebuie sancționate. Este nevoie de jurământul funcționarului public față de țara lui. Ca răspuns la întrebarea: cui datorează fidelitate funcționarul public cu dublă cetățenie?
Prof.univ. Dr SABIN DRĂGULIN de la Universitatea „Petre Andrei”-Iași coordonatorul volumului, a vorbit despre structura internă a volumului, despre modul în care a fost conceput acest volum, despre faptul că în prefață l-a adus pe domnul profesor DORU TOMPEA care realizează un rezumat al etapelor prin care s-a ajuns la Trianon, despre introducerea care cuprinde cele două concepții: concepția demistificatoare și cea istorică. Despre cât de important a fost rolul oamenilor politici în realizarea Marii Uniri dar și importanța dreptului istoric și dreptului demografic care au fost în favoarea României.
(A consemnat dr. IRINA AIRINEI)
Adaugă un comentariu