AFnews
Fundația Europeană Titulescu a organizat luni, 19 septembrie 2022, începând cu ora 17:00, lansarea cărții: „Însemnări zilnice”. Autor: George Potra Despre acest impresionant jurnal al marelui diplomat Nicolae Titulescu au vorbit fostul ambasador George APOSTOIU, istoricul Florian BANU precum și jurnaliștii Șerban CIONOFF și Corneliu VLAD. O întâlnire memorabilă moderată cu subtile și surprinzătoare observații de Președintele Fundației Europene Titulescu, Prof. dr. ADRIAN NĂSTASE.
Cităm fragmente din alocuțiunea extrem de pătrunzătoare a reputatului diplomat George Apostoiu: „Cartea întocmită de doamna Ana Potra este prima după prematura plecare dintre noi a istoricului George G. Potra. Noul volum se integrează programului de valorificare a operei marelui diplomat care, iată, după patru decenii continuă să ne ofere surprize. Titulescu aparține și reprezintă strălucit fondul gândirii existențiale a românilor. Toate credințele speranțele îndoielile și suferințele lor. Volumul de însemnări zilnice consemnează informații laconice privind activitățile cotidiene ale lui Titulescu în perioada ministeriatului la Externe, în perioada 1 iulie 1927- 30 iulie 1928 (…).Aceste însemnări au funcția de Pro memoria și nu au fost destinate publicării. Citite atent, vom descoperi, de fapt, condiția de lucru și de viață a marelui diplomat. Notele încep și se sfârșesc la Londra. Titulescu este solicitat de București să se ocupe de dosarul optanților. Nu este neapărat entuziasmat dar, odată acceptând, se implică total. La 4 martie 1927 sosește la Geneva și începe documentarea, argumentarea juridică și contactele. La 17 și 19 septembrie 1927 Titulescu face deja primele intervenții în reuniunile Consiliului Societății Națiunilor.Ungurii pretindeau tratarea problemei în Tribunalul arbitral mixt româno-ungar și a Curții Permanente de Justiție Internațională de la Haga ceea ce conferea o dimensiune juridică exclusivă contrară Tratatului de la Versailles. Titulescu reușește să țină dosarul în Consiliul Ligii. În însemnări evenimentele sunt surprinse astfel: „Geneva, sâmbătă 17 septembrie. Adormit 6, sculat 9 (3 ore). Consiliu Chestiunea optanților. Vorbit Apponyi. Dejun odaie. După masă vorbit eu. Chamberlain a fost foarte bine. Replică Apponyi. Apoi l-am plesnit eu. Refuză să primească raportul. Obosit mort…”
La 19 septembrie Titulescu scrie: ,,… Apponyi iar a refuzat. Chamberlain a fost admirabil… La 3 consiliu. Cu rezerve din partea lui Stresemann; Scialoja olandez; Urrutia, s-a votat în unanimitate propunerea lui Chamberlain ca părțile să se supuie raportului. Chamberlain și- a dat demisia, dar a revenit spunând că își menține raportul întreg.(…) Miniștrii de la București nu înțeleg strategia lui Titulescu și iau măsuri fără să îl consulte, Argentoianu nu trimite Ungariei răspunsul pe care îl pregătise în această fază a discuțiilor. Franța pretinde României să plătească în lei aur despăgubirile cerute de unguri. Concomitent, Titulescu participa la discuțiile în privința corectei aplicări a pactului Biand- Kellogg. Bucureștiul nici aici nu îi este de folos. El notează în ziua de 3 martie 1928:,,Foarte supărat, mâhnit adânc de o telegramă a lui Duca. Nu îmi ajung cei de față?” Cei de față înseamnă britanicul Chamberlain (altfel un bun prieten al românului, dar care, aviz amatorilor de politică și de diplomație reprezenta interesele Imperiului britanic), francezii Berthelot și Drummonde, italianul Paulucci, polonezul Zaleski, grecul Michalokopoulos, cehul Benes. Erorile se acumulează iar pactele de securitate colectivă ale Ligii devin inoperante. Astfel de informații sunt esențiale pentru uriașa energie cheltuită de Titulescu. Declarațiile oficiale mai ales ale străinilor, ne ajută să alcătuim portretul lui de mare diplomat. Însemnările zilnice sunt complementare și importante pentru un alt portret la fel de necesar pentru posteritate, cel al omului Titulescu. Valorificarea acestor informații presupune o bună introducere în opera lui scrisă. O treabă asemănătoare celei pe care un arheolog o duce cu timpul, obligat să reconstituie de la un fragment, întregul. Lui George G Potra nu îi putea scăpa rostul acestor însemnări. Aș spune că chipul lui Titulescu se ivește mai clar și mai adevărat decât din mărturiile admiratorilor sau ale adversarilor cu atât mai puțin ale detractorilor. Însemnările zilnice mărturisesc suferințele lui Titulescu, cele fizice și cele morale. (…).”
Redăm, în continuare, câteva gânduri exprimate, cu acest prilej, de istoricul Florian BANU:
În încheiere, secretarul științific al FET, amb. Dumitru PREDA a spus, printre altele:
Încheiem cu o impresionantă concluzie a Prof. Ioan Scurtu, cel care semnează prefața cărții:
A consemnat Irina Airinei
Adaugă un comentariu