Dragii mei, vin Sărbătorile și am pregătit câteva suprize pentru voi. Prima este „Christmas Roses (Trandafirii de Crăciun)”, un colind din 1898 al unui compozitor britanic uitat de vreme, ca și colindul său, ce nu a mai fost niciodată înregistrat. Am reînviat acest colind și m-am îndrăgostit de versurile și muzica sa. Sper să vă placă și vouă. Vă împărtășesc deocamdată versurile și traducerea lor în limba română.
1. Era Viflaim – noaptea de Crăciun,
Zăpada albă se așternea de jur împrejur.
Pe genunchiul mamei sale, într-o iesle săracă,
Copilul-Hristos ședea ca un Rege neîncoronat.
2. Iar în afara orașului s-a furișat o fată,
Umilă, săracă și cu o față tristă,
Plângând pentru că nu avea nicio ofrandă,
Niciun dar ca să-l pună la picioarele Copilului-Hristos!
3. Îngerul Gabriel i-a auzit bocetul
Și i-a văzut lacrimile curgând cu smerenie;
„De ce plângi?” a spus îngerul cu milă,
„Oh, biată fată, te rog să-mi spui!”
4. „Doamne,” a spus fata cu frică și tremurând,
„Ceilalți I-au dat Lui tot ce-aveau mai bun;
Dar eu nu am nimic, nici măcar o floare
Că să o pun la picioarele Copilului-Hristos binecuvântat!”
5. Apoi, îngerul a vorbit, și iată, o grădină,
C-un soare radiant, cu lumină strălucitoare,
O grădină sclipind cu flori albe pure
Se așternuse cu bucurie unde totul era numai zăpadă!
6. „Culege,” spuse îngerul, „trandafirii mei,
Așează-ți ofranda și nu-ți fie teamă;
Ceilalți au adus comori, dar în Rai,
Darul tău a devenit divin, prin lacrimile tale!”
Minunat! Mulțumim AFNews!
Mulțumim Irina Airinei!