Academia Română: Emmanuel de Martonne, geograful francez prieten al României

– sesiune omagială –

La cérémonie solennelle à l’occasion du 150e anniversaire de la naissance d’Emmanuel de Martonne

Joi, 30 martie 2023, ora 10
Aula Academiei Române | Calea Victoriei 125

Institutul de Geografie al Academiei Române organizează joi, 30 martie 2023, sesiunea omagială dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea geografului francez Emmanuel de Martonne, căruia România îi datorează prima investigație științifică a geografiei sale, precum și desenarea primei hărți a României Mari. Evenimentul, purtând titlul „La cérémonie solennelle à l’occasion du 150e anniversaire de la naissance d’Emmanuel de Martonne“, se va desfășura în limba franceză și va avea loc în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.

În deschidere vor lua cuvântul acad. Nicolae-Victor Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române, și ES Doamna Laurence Auer, Ambasadoarea Franței în România. Manifestarea va fi moderată de acad. Dan Bălteanu, directorul Institutului de Geografie al Academiei Române și președintele Comitetului Român de Geografie.

Sesiunea reunește la București cercetători din cadrul Academiei Române, specialiști din mediul universitar românesc, precum și invitați din universitățile franceze, între care prof. Amaël Cattaruzza, președintele Comitetului Francez de Geografie, prof. Eric Fouache, de la Universitatea Sorbona, și prof. Gaëlle Hallair, de la Centre National de la Recherche Scientifique din Paris.

Sesiunea va fi urmată în zilele de 31 martie și 1 aprilie 2023 de o aplicație de teren în Carpații românești, îndelung cercetați la începutul secolului al XX-lea de savantul francez, pe care i-a denumit Alpii Transilvaniei. Vor participa profesori și cercetători români și francezi, iar aplicația se va încheia cu discutarea viitoarelor colaborări bilaterale.

Sâmbătă, 1 aprilie 2023, invitații francezi vor lua parte la deschiderea lucrărilor Congresului Societății de Geografie din România, care va avea loc la Brașov, în sala de festivități a Liceului „Andrei Șaguna“.

Sesiunea omagială este organizată în parteneriat cu Institutul Francez din România, Comitetele Naționale de Geografie din România și din Franța, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie.
Emmanuel de Martonne (1873-1955), absolvent al Facultății de Litere din Paris, s-a îndreptat spre studiul fizicii şi al geologiei, devenind unul dintre cei mai reprezentativi specialiști din Europa în domeniul topografiei şi desenului geografic. A elaborat două teze de doctorat, ambele cu subiect privitor la România: în 1902, teza de doctorat în litere „La Roumanie. Essai de monographie géographique“, iar în 1907, teza de doctorat în ştiinţe „Recherches sur l’évolution morphologique des Alpes de Transylvanie (Karpates méridionales)“.

În 1898 a venit pentru prima dată în România, elaborând primele studii de maturitate pentru geografie. Opera sa geografică referitoare la țara noastră cuprinde peste 70 de lucrări, între care: „Sur l’histoire de la vallée de Jiu“, „Sur la période glaciaire dans les Karpates Méridionales“, „La Roumanie. Géographie physique, géologie, climat, biogéographie, géographie économique, géographie politique“, „Les tremblements de terre de la Roumanie et leur rapport avec les lignes directrices de la géographie physique“, „Recherches sur la distribution géographique de la population en Valachie“, „La nouvelle Roumanie dans la nouvelle Europe“.

În 1919 a elaborat Harta repartiţiei naţionalităţilor din ţinuturile în care domină românii, folosită ca principal argument pentru trasarea noilor graniţe la Conferinţa de Pace de la Paris, în cadrul căreia i s-a încredinţat sarcina de secretar general al Comitetului de studii.

De numele său se leagă introducerea în cercetarea geografică din țara noastră a metodei excursiilor interdisciplinare, pe care le-a condus în special începând cu 1921, dar și înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj, alături de G. Vâlsan.

A fost autorul articolului „România“, ca şi al părţii rezervate României din Harta naţionalităţilor şi densităţii populaţiei în teritoriul sud-est carpatic, ambele apărute în cunoscuta colecţie „Géographie Universelle“.

În Franța a pus bazele Laboratorului de geografie din cadrul Universităţii din Rennes, pe care l-a condus între 1927 şi 1944. Secretar general (din 1931), preşedinte (1938-1949) şi preşedinte de onoare pe viaţă (din 1949) al Uniunii Geografice Internaţionale, membru al Académie des Sciences (1940), preşedinte al Societăţii de Geografie din Franţa (1947-1952).

Academia Română, în semn de apreciere pentru excepționala sa carieră științifică, l-a ales membru de onoare în anul 1912. A fost, de asemenea, Doctor honoris causa al universităţilor din Cluj-Napoca şi Iaşi și cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca.