De-aş fi un anotimp
cu ele să m-asemăn
regenerând în fiecare primăvară
când zemuind de sevă şi culoare
mi-aş scoate mugurii la soare.
De-aş înflori în fiecare vară
vibrând de viaţă şi de energie
în toamnă să dau rod,
să dau tărie.
Și-apoi, în tihnă, obosit,
să hibernez sub plapuma de nea
pe lângă soba cea dogoritoare
iar primăvara să-ncolţesc
de s-ar putea
alintat de vânt, iubit de soare
Adaugă un comentariu