Academicianul Jean Askenasy: un DAR pentru noi toți

Un interviu de IRINA AIRINEI

Irina Airinei: Ne cunoaștem de 30 de ani, îl respect pe Profesor și îl am în inima mea pe Omul Jean Askenasy. Cărțile semnate de academicianul Askenasy stau la loc de cinste în biblioteca mea. Pe scurt, pentru cititori, cine e Omul Jean Jacques Askenasy?

J.J.Askenasy: Despre mine, știi că am venit în România pe la vârsta de opt ani jumate, nouă ani și am trăit în România 33 de ani, aici am traversat trei perioade total diferite, am trăit în perioada monarhică, am trăit și în perioada nazistă și în dictatura proletariatului. Am trăit momente grele, războiul, dar și perioada cea mai frumoasă a vieții mele, copilăria, adolescența, tinerețea mea, studiile…marii specialiști care m-au format. Entuziasmul pentru știință l-am dobândit ca elev al Școlii de neurologie Gheorghe Marinescu.

(Cu acad. Ioan-Aurel Pop și scrisoarea lui Gheorghe Marinescu adresată Ministerului de Externe)

Împreună cu prietenul și academicianul Constantin Popa, noi am dobândit această dorință de a crede doar în ceea ce se poate dovedi științific de la un cvartet de profesori: Gheorghe Marinescu, Arthur Kreindler, Oscar Sager, Vlad Voiculescu. Am învățat meserie de la oameni mari și cu acest pașaport am plecat în lume și ne-a fost bine. A fost o perioadă care, pentru un om, este o perioadă definitivă a formării lui. Deci am trăit-o așa cum s-a putut. Am avut norocul să trăiesc într-o geografie foarte, foarte frumoasă pentru că, da, România e una dintre cele mai frumoase țări din lume.

I.A.: Prima prima întrebare ar fi referitoare la cartea lansată recent cu privire la holocaust, din ce perspectivă a fost scrisă această carte și care a fost intenția auctorială în raport cu publicul cititor?

J.J.A: Am scris despre prejudecățile celor care nu gândesc lucrurile în profunzime, punând frustrările lor pe seama evreilor, acuzându-i de o vină nereală, făcându-I culpabili de faptul de a se fi născut evrei, toate acestea transformate în normă socială de factorul politic, într-o anumită etapă istorică. Evreii sunt 16 milioane într-o populație de 8 miliarde de oameni adică 0,2% din populația lumii sunt evrei iar vârfuri ale evreilor ,,au îndrăznit” să obțină 20% din premiile Nobel ale lumii. Și din asta, unii au făcut o vină…Câtă influență poate avea manipularea mediatică, politică și chiar religioasă în anumite momente și contexte, sunt, de asemenea, aspecte analizate de mine. Despre toate acestea am scris nu doar în cartea „The Algorithm of the Holocaust: Man-Beast Reversibility” dar și în ,,Despre ce nu se uită” realizată în dialog cu scriitoarea Cleopatra Lorințiu și în altele.

I.A.: Câteva situații de antisemitism discutate în carte ar putea fi amintite aici?

J.J.A.: Dacă m-am întâlnit cu cazuri de antisemitism? Aș menționa două cazuri: domnul profesor Ion Coja, care astăzi are 82 de ani, cel care a fost secretar PCR al Universității din București, după ’90 a fost senator de Constanța al partidului PDAR-Partidul Democrat Agrar din România, și care este un foarte fervent negaționist al holocaustului. L-am invitat, într-o scrisoare deschisă publicată de academicianul Augustin Buzura în revista Cultura, într-o călătorie la Yad Vashem unde să poată avea un schimb de idei cu specialiștii de acolo, eu asigurându-l că nu va suferi nici o consecință pe parcursul acestei călătorii. Au trecut 13 ani și eu continui să îi aștept răspunsul.

Un al doilea caz despre care scriu în cartea mea recent lansată este următorul: Mareșalul Ion Antonescu, în telegrama cu numărul 563, i-a ordonat generalului Nicolae Macici să treacă la exterminarea evreilor din Odesa și să îngroape toate victimele în grădina zoologică. A dat ordin ca, după ce se citește acest ordin, să fie distrusă telegrama. Generalul Macici a executat acest lucru. S-a dus la Odesa și, în ziua de 25 octombrie 1941 a lichidat vreo 40.000 de evrei. I-a repartizat în patru hambare, în ultimul a vrut să facă economie la gloanțe și le-a dat foc și nu i-a împușcat decât pe cei care ieșeau în flăcări de acolo. După aceea, în ziua următoare a mai lichidat vreo 13000 de evrei din Odesa din care pe 400 i-a spânzurat pe străzi și ceea ce vreau să-ți spun referitor la asta e următorul lucru: au trecut vreo 50 de ani și a apărut, în cadrul Corpului Unu al Armatei Române, Unitatea Militară ,,General Nicolae Macici” și fostul președinte al României, domnul Ion Iliescu, pe care am avut onoarea să cunosc personal și să discut cu el lucruri foarte interesante, i-a acordat, în 1995, drapelul de luptă și diploma de onoare a Ministerului Apărării al României. La data de 10 septembrie 2021, adică acum trei ani, fiul generalului Nicolae Macici care locuiește la Montreal, în Canada, cu nume schimbat, a obținut, de la Curtea Militară de Apel, prin decizia numărul 743, rejudecarea sentinței penale de condamnare la moarte a generalului Nicolae Macici comutată de Regele Mihai la închisoare pe viață. Probabil că eu nu voi mai fi în viață când se va da sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție. În actuala democrație română acesta este un val de antisemitism.

I.A.: De altfel, cartea se ocupă de holocaust ca fenomen global…

J.J.A.: Analizez și Holocaustul turcilor asupra armenilor, precum și alte crime în masă de acest gen, genocidul având o motivație etnico-religioasă declarată, dar politică și economică la bază. Vorbesc despre monstruoasa industrializare a crimei sub conducerea Germaniei naziste. 14 națiuni au colaborat cu germanii iar naziștii germani au fost atât de îndoctrinați încât chiar și după înfrângerea Germaniei, ei tot mai ucideau evrei…Nimeni nu poartă vina nașterii sale ca fiu al unei mame de o anumită etnie sau religie.

I.A.: Și secolul XXI e bântuit de fanatisme. Atrocitățile lui 7 octombrie sunt incredibile…

J.J.A.: Pe naziști cred că numai hamasnicii i-au depășit în ororile pe care le-au înfăptuit la 7 octombrie. Algoritmul crimei are la bază extremismul și îndoctrinarea în a ucide, dezumanizarea prin îndoctrinare. Acești robo-hamasnici au fost îndoctrinați de la vârste fragede că țara lor a fost ocupată de evrei, cei pe care trebuie să îi ucidă, fiind recompensați pentru aceasta într-o altă viață. Atrocitățile pe care le-au făcut hamasnicii sunt greu de descris și de crezut că aparțin secolului nostru și speciei umane. De neimaginat momentul în care un băiat de 19 ani a intrat în Israel la 7 Octombrie și a împușcat în cap o bătrână de pe al cărei telefon a sunat-o pe mama lui și i-a spus: ,,Mama, fiul tău e un jihad (adică e un erou), fiul tău a omorât 10 evrei, mamă, și merg să mai ucid și pe alții.” El e victima unei educații a crimei, a fanatismului, a unei îndoctrinări bestiale care-i anulează calitatea de om. Apocalipsa islamică e redată și într-o istorie care se cheamă Hadid adică povestea lemnului și pietrei care vorbește despre lupta islamicilor cu evreii, în care evreii se ascund după piatră și după lemn, iar lemnul și piatra le divulgă prezența pentru a fi uciși.

I.A.: Privind înapoi, unde mai e speranța?

J.J.A.: S-au dus vremurile genialului Avicenna, cel care ne-a lăsat o inestimabilă moștenire științifică și filosofică, umanistul persan care a modelat în cheie peripatetică istoria unui vast imperiu, influențând gânditorii musulmani de mai târziu în multe domenii, inclusiv teologie, filologie, matematică, astronomie, fizică și muzică. Speranța e în om și în umanism. Omul este cel care poate învinge destinul, omul, prin valorile lui umaniste, prin Legea Morală care este divină, poate învinge forțele răului. Face parte din algoritm.
Eu sunt un neurolog care anul ăsta împlinește 70 de ani de neurologie, profesorul meu de neurologie când eram în anul V, m-a numit instructor de neurologie la anul IV și, de la data aia și până astăzi se împlinesc 70 de ani de activitate în neurologie.

Am fost aici, în România, un medic bun, dar evreu, iar acolo, în Israel, m-am trezit că sunt un doctor bun, dar român. N-am avut și eu șansa să fiu vreun ,,von”, vreun ,,de”, am fost un ,,dar”.

I.A.: Un DAR pentru noi toți cei care avem nevoie de neurolog, de academician, de Om…

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.