Universitatea de vară Izvoru Mureșului, ediția a XXI-a: ,,Inima bate tare în pieptul românesc!”

Cea de-a XXI-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului a fost organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş împreună cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, din Bucureşti, în colaborare cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita, din Sfântu Gheorghe, Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române şi Centrul de Cercetări şi Studii Regionale din Târgu Mureş, cu binecuvântarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.

Cu sprijinul Ministerului Culturii, a avut loc un târg de produse artizanale, din dorința de a promova tradițiile și valorile culturale românești.

Dragoș Burghelia, președintele FCRCHM: ,,Edițiile Universității de Vară dovedesc că lupta pentru neamul românesc este vie și va fi dusă mai departe!”

Joi, 15 august 2024, au debutat lucrările celei de a XXI-a ediții a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, cu rostirea cuvântului de binecuvântare al și cu nădejdea realizării unor lucrări benefice pentru comunitățile românești de pretutindeni.

Lucrările Universității de vară au avut loc între 15-20 august, la Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului, județul Harghita, fiind binecuvântate prin cuvântul PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei.

Dragoș Burghelia, președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și cercetător CESPE a declarat, printre altele, că „Edițiile Universității de Vară ne arată că lupta pentru neamul românesc este vie și va fi dusă mai departe”. ,,Organizarea acestui eveniment este o datorie morală față de marii români care au inițiat manifestări culturale cu tradiție în inima României(…). Forumul românilor este un factor activ care se asigură de respectarea Constituției pentru comunitatea românilor din această zonă. Noi nu dorim nimic mai mult decât respectarea legii”.

(Prof. dr. Ioan Lăcătușu acordă un interviu Alinei Chiriac Ivașcu de la Radio Moldova)

Prof. dr. Ioan Lăcătușu, un om providențial pentru românii din interiorul Arcului Carpatic, a evocat dificultățile realizării multor ediții, reamintind că, din cauza subfinanțării, timp de cinci ani acest eveniment nu s-a putut organiza. „Este strigător la cer faptul că asemenea manifestări românești sunt descurajate pe aceste căi, în timp ce manifestările antiromânești sunt masiv finanțate la numai câțiva km de Izvoru Mureșului”.

(Primarul comunei Voșlobeni, Mihail Tinca, prof. dr. Ioan Sabău-Pop și părintele Vasile Tămaș)

Avocatul Ioan Sabău-Pop a punctat faptul că poporul român nu stă în granițele sale firești din cauza politicilor duse de-a lungul anilor. „Îmbrățișez pe toți care au suflarea românească în piepturile lor. Să nu uităm că această lucrare este o reacție la slăbiciunea autorităților acestui stat, care nu are grijă nici de românii din afara granițelor, nici de cei din Harghita, Covasna, Satu Mare sau Mureș. Acest eveniment este o reacție la manifestările antiromânești din această zonă, finanțate uneori chiar de statul român”.

Basarabeanul Vlad Cubreacov, președintele Asociației „Răsăritul Românesc” și cercetător CESPE, a declarat că acest eveniment este așezat sub două mari idei: cea de identitate națională și de solidaritate a românilor, oriunde s-ar afla ei. „Din păcate națiunea română este organizată astăzi bistatal. Republica Moldova se confruntă, din perspectiva sa, cu dependența de finanțările din afară, corupție și sărăcie, raportul de sărăcie fiind, între Romania și Republica Moldova de 1 la 6, sărăcia fiind așadar de șase ori mai mare la Est de Prut.”

Problemele românilor din comunităţile istorice au ocupat agenda principală a lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, reprezentații din comunitățile etnice majoritatea reclamând politica de asimilare dusă de statele în care trăiesc, dar şi lipsa de sprijin din partea statului român. În cadrul dezbaterilor care au avut loc vineri, vorbit despre faptul că situaţia comunităţii româneşti din ţara vecină este tot mai grea, iar aceasta nu este sprijinită de către autorităţile române.

Ivo Gheorghiev, preşedintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, AVE, a spus, printre altele: ,,Am venit aici nu să mă plâng, am venit aici să căutăm nişte soluţii. Pentru că românitatea din Bulgaria, românii din Bulgaria merg în prăpastie. Şi prăpastia este urâtă. Nu ştiu dacă cineva, vreodată, a fost pus pe buza prăpastiei şi s-a uitat în jos să vadă ce înseamnă. Acolo ne aflăm noi. Şi ne trebuie doar un deget că să sărim în prăpastie. Şi partea proastă este că de acasă, din România, din Ţara Mamă, nu le pasă la cei care ar trebui să le pese.”

,,Din păcate, n-avem veşti bune din Valea Timocului. Noi de 20 de ani spunem acelaşi lucru, că suntem nedreptăţiţi în cele 154 de sate pur româneşti, 48 de localităţi mixte, o comunitate foarte mare de 300.000 de români, care niciodată în istorie nu s-a bucurat de limba română în şcoală, de biserică, mass-media”, a declarat Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţia “Ariadnae Filum” pentru Cultura românilor din Serbia. Acesta a punctat faptul că singura instituţie românească prezentă în Valea Timocului este Biserica Ortodoxă Română.

Preşedintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, Predrag Balaşevic, a punctat faptul că românii din Valea Timocului nu au, în continuare, şcoli un în limba maternă, au mari probleme în a construi biserici, nu au mass media în limba română, statul sârb nu alocă bani pentru evenimentele culturale organizate acolo, iar autorităţile de la Bucureşti nu sprijină deloc comunitatea în rezolvarea problemelor cu care se confruntă.

Reprezentanţii românilor din regiunea ucraineană Transcarpatia au arătat că ,,Probleme sunt, bineînţeles, probleme legate în primul rând de expansiunea rusă, care a început un război nedrept împotriva Ucrainei şi care, indirect, ne afectează şi pe noi, mai ales tineretul nostru, care sunt chemaţi mai ales după vârsta de 18 ani sub arme. (…) Deci, avem unele greutăţi, dar vă spun în momentul de faţă mai mult care sunt legate de război”, a spus profesorul Ion Huzău, istoric şi sociolog din oraşul Slatina, Transcarpatia.

Prezent la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor, George Simion, a declarat presei că atât drepturile românilor din judeţele Harghita, Covasna şi parţial Mureş, precum şi ale românilor din comunităţile istorice nu sunt respectate, iar statul român nu ia măsuri pentru rezolvarea problemelor lor.

Europarlamentarul Claudiu Târziu, a subliniat necesitatea înfiinţării unui minister al românilor de pretutindeni, care să se ocupe atât de românii din comunităţile istorice, cât şi de cei din diaspora economică.

Deputata PSD Dumitrița Gliga a salutat importanța manifestării urând succes organizatorilor.

La deschidere au mai luat cuvântul părintele Vasile Tămaș din Vâlcele, Covasna, Daniel Corneanu – consilier local din partea PMP în comuna Sărmaș, medicul Mihai Tîrnoveanu – preşedintele Asociaţiei Calea Neamului, Tiberiu Groza – președintele Societății Cultural-Patriotice Avram Iancu din România. Teodor Dobrean, consilier județean în cadrul CJ Harghita, preciza că „în calitate de român din Covasna, Harghita și Mureș și, mai ales, de consilier județean, persoană oficial administrativă a județului Harghita, pot să vă spun că suntem onorați ca să avem și în acest an la o nouă ediție a acestei universități, care se organizează cu mari greutăți în ultima perioadă.

Preşedintele Asociaţiei Românilor Romano-Catolici „Dumitru Martinaş, Gheorghe Bejan a vorbit despre activitatea de falsă propagandă culturală şi identitară a statului maghiar în comunităţile de români moldoveni romano-catolici supranumiți ,,ceangăi” catolici pentru a-i identifica cu etnia maghiară. Atât profesorul Daniel Frâncu, cât şi profesorul dr. Anton Coșa au arătat identificarea falsă dintre etnie și religie. Vlad Cubreacov a elogiat activitatea episcopului Petru Gherghel care a înfiinţat la Iaşi un centru românesc de cercetare în problema ,,ceangăilor”.

Publicistul Dorin Suciu, fost președinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, a spus că, pe lângă argumentele etnoligvistice de necontestat ale lui Dumitru Mărtinaș, cel care i-a fost profesor de limba latină în prestigiosul Liceu ,,Papiu Ilarian” din Târgu Mureș, ar trebui abordate cercetările genetice care să dovedească fără drept de apel falsitatea teoriilor hungariste în această chestiune a ceangăilor care sunt, la origine, români.

Prof. univ. dr. Radu Baltasiu a subliniat ideea că Ungaria este un factor entropic în Europa, în timp ce România, de-a lungul istoriei, a fost mereu un factor de ordine în partea aceasta de lume. Într-un alt context, Radu Baltasiu a semnalat faptul că partidul etnic UDMR are aproximativ 10.000 de oameni în structurile administrative românești. Totodată, a evidențiat rolul Academiei Române, care este singurul loc unde cercetarea românească autentică încă supraviețuiește.

Sebastian Cucu, subprefectul județului Covasna, a subliniat faptul că sunt multe grupuri care doresc ca Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului să nu aibă loc. Pe marginea problemei retrocedărilor, acesta a precizat că numărul de hectare retrocedate este chiar mai mare decât teritoriul județului Covasna și că rezolvarea problemei nu se poate face fără a anula toate retrocedările de până în prezent.

Domnul Marius Obreja, fost senator al județului Covasna, a vorbit despre un manual de istorie a secuilor publicat în 2012, unde poporul român și istoria sa sunt profund denigrate. Manualul nu a primit niciun aviz din partea Ministerului Educației și conține grave lipsuri în ce privește rigoarea academică necesară în întocmirea unor astfel de manuale școlare.

Florentina Teacă, cercetător CESPE, a radiografiat situația monumentelor românești din județele Covasna și Harghita, 39 la număr, făcând și o incursiune prin istoria acestora în județele Harghita și Covasna. Există localități în care populația este eterogenă din punct de vedere etnic, în care raportul monumentelor maghiare față de cele românești este de 7 la 1. Un an de răscruce în istoria monumentelor românești este perioada 1940-1944, când s-au demalat masiv monumentele românești din Ardeal.

Drd. Samira Cîrlig a avertizat că frontiera românească cu Ungaria din județul Satu Mare se contractă încetul cu încetul, conform unui studiu realizat de CESPE în 2020. „Frontiera nu e doar o margine, ci un indicator al sănătății etno-politice”, a precizat cercetătoarea. Problema fundamentală identificată de aceasta este că statul maghiar se află într-o stare de cosuveranitate cu statul român la noi în țară, nu doar în teritoriile cu populație maghiară, ci chiar și la București, unde UDMR a fost în majoritatea guvernelor de după 1989.

În ceea ce privește românii din diaspora economică, domnul Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, a declarat că există 46.000 de firme înfiinţate de români în Italia, unele cu cifre de afaceri de zeci de milioane de euro. Românii stabiliţi în Italia contribuie cu 2% la PIB-ul ţării de adopţie, resurse care valorează cât 20% din PIB-ul ţării noastre. Domnul Terteleac a apreciat rezultatele importante ale platformei RoUnit prin care au revenit în ţară peste 30.000 de români. O platformă cu atât mai utilă cu cât deficitul de forță de muncă în construcții în România este de circa 100 000 de oameni.

Profesorul Ioan Sabău-Pop a criticat tratatul României cu Ucraina din 1997: ,,Condamnarea unui tratat trebuie să aducă cu sine revenirea la starea de dinaintea semnării acelui tratat. Cu toate acestea, România este singura ţară care a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov fără că graniţele ţării să revină la situaţia de dinainte de 1940.”

Analistul economic Petrișor Peiu, gen.(r.) Mircia Chelaru, filosoful și teologul Andrei Dîrlău, analistul Cosmin Gușă au dat strălucire acestei ediții de excepție a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului.

Remarcabile contribuțiile cercetătorilor de la Sfântu Gheorghe de la Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române și Centrul ,,Nicolae Colan” (Eric Broanar, Ciprian Hugianu, Tatiana Scurtu) precum și de la Centrul de Cercetări şi Studii Regionale din Târgu Mureş (Florentina Teacă). Excelente intervențiile tinerilor cercetători din clasa prof.univ.dr Radu Baltasiu, directorul Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.

Serile Universităţii de Vară au oferit prilejul întâlnirii cu formații românești din Timocul sârbesc și din Maramureșul din dreapta Tisei precum și

cu Ansamblul Aromân Dor, din Sarighiol de Deal, jud. Tulcea și cu formațiile Voievozii Munților din Vâlcele și corul bărbătesc ,,Voineștenii” din Covasna. Adânci mulțumiri se cuvin și gazdelor, Mihail Tinca, primarul comunei Voșlăbeni și ec. Gavril Chindea, directorul Complexului Sportiv Național (CSN) Izvoru Mureșului.

Mulțumiri deosebite domnului EUGEN POPESCU, un adevărat luptător pentru continuitatea Universității de suflet a românilor de pretutindeni!

O ediție excepțională care anticipează fapte pe măsură.