Academia Română, Simpozion științific omagial: Nicolae Donici și astronomia pe meleaguri moldovene

Academia Română împreună cu Academia de Științe a Moldovei și Institutul Astronomic al Academiei Române–AIRA organizează, în data de 11 septembrie 2024, ora 10, simpozionul „Nicolae Donici și astronomia pe meleaguri moldovene“.

Manifestarea științifică se va desfășura simultan în Aula Academiei Române și Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei și va fi onorată de cuvintele de deschidere rostite de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și de acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei.

Simpozionul este dedicat omagierii personalității astronomului Nicolae Donici (1874-1960) de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 150 de ani. Manifestarea, organizată în două secțiuni, va evidenția personalitatea lui Nicolae Donici pe baza noilor cercetări istorice, precum și contribuțiile altor astronomi de pe meleaguri moldovene.

Personalitate științifică recunoscută pe plan internațional, în special prin numărul record de eclipse de Soare observate, Nicolae Donici a fost membru fondator al Uniunii Astronomice Internaționale–UAI (1919) și membru de onoare al Academiei Române (1922).

Cu ocazia acestui simpozion va fi lansat volumul omagial intitulat „Cerul văzut de pe meleaguri moldovene“, de Magda Stavinschi. Programul integral al simpozionului, rezumatele lucrărilor și alte detalii sunt disponibile pe websitul Institutului Astronomic al Academiei Române, la adresa https://www.astro.ro:8080/articles/Conferences/.

Academia Română – Comunicare și relații publice

COMUNICĂRI dedicate celebrării a 150 de ani de la naşterea lui N. Donici Nicolae Donici şi alţi observatori ai cerului de pe meleaguri moldovene Magda Stavinschi Celebrarea a 150 de ani de la naşterea lui Nicolae Donici ne ajută să evocăm una din cele mai importante personalităţi ale ştiinţei române din secolele XIX-XX, dar şi să reamintim alţi cercetători ai cerului de pe meleagurile moldovene, de la membri ai Academiei Române până la străini care au observat pe teritoriile româneşti sau astronomi amatori remarcabili. Memoria lor trebuie păstrată, spre binele astronomiei române şi universale. Acesta este şi rolul cărţii „Cerul văzut de pe meleaguri moldovene”, publicată de Editura Academiei Române.

Cătălin Mosoia
Lucrarea prezintă, în lumina cercetărilor genealogice, arborele familiei Donici. Astfel, Donici este numele unei familii boiereşti din Basarabia ale cărei rădăcini datează din secolul al XVI-lea. Sunt menţionate câteva personalităţi din marea familie Donici, printre care juristul Andronache Donici, fabulistul Alecu Donici, poeta Helena Donici, astronomul Nicolae N. Donici şi antropologul Alexandru N. Donici. De asemenea, lucrarea prezintă izvoare scrise referitoare la viaţa astronomului Nicolae N. Donici, graţie investigaţiilor astronomilor în domeniul istoriei ştiinţei.
Nicolae Donici – contribuții în meteorologie Elena-Aurelia Țene , Ancuța Manea, Florinela Georgescu Nicolae Donici (1874 – 1956) s-a născut la Petricani în Chișinău. Educația primită în
anii de școală și formarea ca intelectual în anii de facultate ai Departamentului de Fizică și Matematică din cadrul Universității Novorossiisky de la Odesa l-au ajutat să-și manifeste activ
potențialul în astrofizică și parțial în meteorologie, în epoca de debut a marilor descoperiri științifice. În aceste vremuri, Nicolae Donici a înființat o stație meteorologică în cadrul propriului Observator astronomic, situat la Dubăsarii Vechi. Măsurătorile efectuate la această stație meteorologică sunt incluse în „Buletinul Lunar” al Institutului Meteorologic al României începând din septembrie 1923. Preocupările savantului Donici în domeniul meteorologiei nu au fost unele de suprafață, savantul înțelegând necesitatea distribuirii stațiilor meteorologice astfel încât să acopere toate formele de relief pentru a putea descrie regiunile climatice ale unui teritoriu, obligativitatea dotării unui astfel de punct observațional cu aparatură de specialitate folosită de comunitatea meteorologică internațională și rigurozitatea respectării unui program de observații, astfel încât datele obținute să poată fi comparabile și compatibile la nivelul întregului teritoriu.
Situl “Complexul Observatorului Astrofizic al lui Nicolae Donici de la Dubăsarii Vechi”.

Alexandru Corduneanu
În istoria științelor astronomice, Nicolae Donici și Observatorul Astrofizic de la Dubăsarii Vechi sunt recunoscuți pentru activitatea din prima jumătate a secolului XX, perioadă în care au avut contribuții științifice remarcabile, recunoscute de comunitatea astrofizică internațională. Observatorul a funcționat timp de 32 de ani, până în iunie 1940, când a fost jefuit și devastat de sovietici. Un efort conjugat pentru reabilitarea sitului de patrimoniu care păstrează urme ale Observatorului de Astrofizică, conacului de familie și o parte din terenul parcului cu ieșire spre malul Nistrului, ar da o șansă definitorie reintroducerii în circuitul de valori culturale europene a numelui lui Nicolae Donici și a Observatorului său ca model de performanță științifică, cooperare interculturală și transnațională pentru dezvoltarea umană în Europa primei jumătăți a secolului XX. Situl “Complexul Observatorului Astrofizic al lui Nicolae Donici de la Dubăsarii Vechi” are valoare  arhitecturală, științifică și istorică și poate deveni un reper important pentru politicile educaționale și de dezvoltare a turismului.
Activitatea astrofizicianului Nicolae Donici – o pagină strălucită a ştiinţei româneşti care necesită a fi valorificată la maxim.

Ion Holban, Mugur Ioan Grigoriță
În lucrare este prezentată o retrospectivă a activității științifice a astrofizicianul Nicolae Donici, activitate călăuzită de culmile științei astronomice ale timpului său. Autorii au făcut studii de arhivă, descoperind mai multe documente inedite ce țin de viața și activitatea astrofizicianului, printre care copiile a 53 de articole ale savantului, din cele circa o sută, precum și elemente biografice ce țin de spița boierească Donici care a dat culoare și altitudini științei și culturii românești. În afară de inaugurarea în 1908 a Observatorului astrofizic la Dubăsarii Vechi, acreditat internațional și înzestrat cu cea mai performantă aparatură științifică a epocii, și participarea la studiul celor mai importante evenimente astronomice, savantul a contribuit la progresul societății pe multiple planuri, a promovat știința practică (participarea la programul internațional „Săptămâna norilor”), a promovat cunoștințele astrofizice pe plan educațional, cultural, în contextul celui universal, a adus la Dubăsarii Vechi cultura unei legumiculturi avansate, însușită de savant în Țările de Jos și Germania, a demonstrat prin exemplul propriu că știința privată poate să contribuie esențial la prosperarea societății. Se propune a crea în fostul conac al savantului din Dubăsarii Vechi un centru educațional de nexcelență în domeniul astrofizicii. Valoarea creației astronomului Nicolae Donici reflectată în evenimentele organizate de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei.

Veaceslav Ursachi
În lucrare este prezentată o retrospectivă a evenimentelor științifice organizate în comun de către Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, cu scopul scoaterii în evidență a valorii creației astronomului Nicolae Donici, inclusiv Simpozionul științific internațional “Astronomul Nicolae Donici – 120 de ani de la naștere”, Seminarul științific republican cu tema „Astronomul Nicolae Donici –130 de ani de la naștere” organizat de Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei și Senatul Universității de Stat din Moldova, Simpozio nul internațional “Astronomul Nicolae Donici – 140 de ani de la naștere”, care a avut loc în Aula Magna a Academiei Române, Simpozionul memorial “Fizica și Astronomia” dedicat ilustrului astronom și astrofizician Nicolae Donici, organizat de Societatea Fizicienilor din Moldova cu ocazia aniversării de 140 de ani de la naștere, lansările de cărți ale doamnei dr. Magda Stavinschi „Nicolae Donici – enigme descifrate” și „The Astronomer Nicolae Donitch, a Pioneer of the International Astronomical Union” etc.

Prezentul şi perspectivele astronomiei române
Mirel Bîrlan, Dan Alin Nedelcu, Diana Beșliu-Ionescu, Vlad Turcu, Octavian Blagoi Institutul Astronomic al Academiei Române (AIRA) este o instituție de cercetare din România care coordonează multiple subiecte de cercetare din astronomie, mecanică cerească, calcul de efemeride, planetologie și astrofizică. De la înființarea acestuia, din anul 1990, strategia institutului pe termen mediu și lung a fost aceea de a găsi căile pentru a dezvolta noi domenii științifice de studiu și de a-și dezvolta infrastructuri de observație, alături de formarea de noi cercetători pentru și spre știința astronomică. În această prezentare vom revela noutățile legate de centrele de observație din comunele Feleacu și General Berthelot, precum și noile direcții de dezvoltare științifică din centrele institutului localizate în București, Cluj-Napoca și Timișoara.