Ioana TOFF: Israelul, în context american

(Editorialista Ioana Toff)


Alegerile prezidențiale din SUA se apropie cu pași repezi, rămânând mai puțin de o lună până la scrutin. Campaniile electorale sunt în plină desfășurare, iar acuzațiile zboară dintr-o parte în alta. În acest context, se speră că alegătorii vor analiza cu atenție ce oferă fiecare candidat și nu vor vota doar pe baza liniei de partid sau a unor iluzii. Pentru o parte a electoratului, una dintre întrebările esențiale este: ce ar trebui să ia în considerare cineva care este îngrijorat de soarta Israelului atunci când își exprimă votul?


În plină campanie electorală, candidații fac promisiuni și spun ceea ce cred că vrea să audă electoratul. Totuși, în acest an, alegătorii au la dispoziție mai mult decât retorica obișnuită de campanie. Trump a fost deja președinte patru ani, iar Harris a ocupat funcțiile de senator și vicepreședinte, ceea ce înseamnă că amândoi au un istoric politic clar. Alegătorii preocupați de relația SUA cu Israelul ar trebui să examineze aceste realizări pentru a evalua cine ar fi, probabil, cel mai potrivit președinte dintr-o perspectivă pro-israeliană.

Desigur, există multe alte subiecte relevante pentru electorat, iar ambii candidați au realizări în diverse domenii. În plus, ambele figuri politice sunt atacate nu doar pentru pozițiile lor politice, ci și pentru slăbiciuni personale: fie că este vorba de problemele legale ale lui Trump sau de provocările legate de imigranți, fie că e vorba de modul în care Harris gestionează frontiera, acoperirea presupusului declin cognitiv al președintelui Biden sau ratingul său scăzut de aprobare. În final, pentru cei pentru care Israelul reprezintă o prioritate, este esențial să lăsăm deoparte aceste aspecte și să analizăm cu atenție faptele.

Relația lui Harris cu Israelul este pusă sub semnul întrebării prin asocierea sa cu organizații critice față de Israel, precum Consiliul pentru Relații Americano-Islamice (CAIR). În calitate de vicepreședinte, Harris a numit în funcții importante persoane cu opinii critice față de Israel, cum ar fi Brenda Abdelall, care a susținut că „sioniștii controlează politica americană”, și Nasrine Bargzie, care a calificat plângerile studenților evrei drept „agresiune legală”.

Un alt episod controversat a fost atunci când Harris a boicotat discursul lui Benjamin Netanyahu din Congres, în timpul războiului, și a continuat să sublinieze suferința din Gaza, sugerând că Israelul ar trebui să facă mai mult pentru a proteja civilii palestinieni. Această poziție contrastează cu sprijinul tradițional al SUA pentru Israel în astfel de situații.

Contrastul cu Trump

Deși mandatul lui Trump pare mai scurt, realizările sale în ceea ce privește Israelul sunt semnificative. El a mutat ambasada SUA la Ierusalim, a recunoscut suveranitatea israeliană asupra Înălțimilor Golan și a facilitat semnarea Acordurilor Abraham, un tratat de pace între Israel și patru națiuni arabe. De asemenea, Trump a întrerupt finanțarea pentru organizații asociate terorismului și a părăsit Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, pe care îl considera ipocrit în raport cu Israelul. Administrația Biden/Harris a inversat multe dintre aceste decizii, restabilind fonduri pentru organizațiile palestiniene și renunțând la sancțiuni împotriva anumitor actori regionali, cum ar fi houthii, pe care Trump i-a trecut pe lista teroriștilor.

Performanțele trecute nu garantează rezultatele viitoare, dar oferă indicii clare despre posibilele politici ale fiecărui candidat. Alegerile din acest an sunt cruciale pentru viitorul relației dintre SUA și Israel. Dacă un candidat își alege consilieri conștienți de diferența dintre bine și rău, iar celălalt preferă consilieri cu vederi antiisraeliene, atunci alegătorii care pun preț pe siguranța și bunăstarea Israelului ar trebui să analizeze cu atenție aceste înregistrări.

Dincolo de istoria relațiilor fiecărui candidat cu Israelul, este crucial să înțelegem impactul mai larg pe care aceste alegeri îl pot avea asupra geopoliticii și securității globale. Politicile externe adoptate de următorul președinte al SUA nu afectează doar relațiile bilaterale dintre Washington și Ierusalim, ci și întreaga configurație de alianțe din Orientul Mijlociu și din lume.
Orientul Mijlociu rămâne una dintre cele mai volatile regiuni din lume, iar orice mișcare politică semnificativă din partea Statelor Unite poate schimba echilibrul de putere. Istoria recentă ne arată că administrația Trump, cu toate controversele sale interne, a reușit să îmbunătățească relațiile dintre Israel și o parte din lumea arabă, semnând Acordurile Abraham – o inițiativă revoluționară în ceea ce privește pacea regională. Aceste acorduri au reprezentat un pas important către normalizarea relațiilor dintre Israel și țări precum Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc și Sudan. Dincolo de simbolismul diplomatic, aceste acorduri au deschis oportunități economice și strategice între părțile implicate.

În contrast, administrația Biden/Harris a optat pentru o abordare mult mai precaută, concentrându-se mai degrabă pe menținerea unui echilibru între sprijinirea Israelului și satisfacerea cerințelor partenerilor arabi, precum și reluarea dialogului cu Iranul – un adversar major al Israelului. Această poziție a creat tensiuni, în special în contextul încercării de a renegocia JCPOA, cunoscut și sub numele de Acordul Nuclear cu Iranul. Deși această politică are scopul de a limita capacitatea Iranului de a dezvolta arme nucleare, Israelul consideră Iranul o amenințare existențială și se opune ferm acestui acord, considerând că oferă prea multe concesii regimului de la Teheran.

Un alt aspect care trebuie luat în considerare, este natura neprevăzută a relațiilor internaționale. Oricât de clare ar părea direcțiile politice din prezent, evoluțiile din teren se pot schimba rapid. Viitorul președinte va trebui să facă față nu doar unor dosare de politică externă deja cunoscute, cum ar fi problema palestiniană, influența Iranului în regiune sau tensiunile cu grupările teroriste, ci și crizelor emergente. O administrație care reușește să combine pragmatismul cu sprijinul neclintit pentru aliați, va avea un impact semnificativ asupra stabilității Israelului și a regiunii în general.

Dacă privim în viitorul apropiat, provocările care vor defini mandatul următorului președinte, includ: gestionarea continuării conflictului Israel-Hamas, reevaluarea relațiilor cu Arabia Saudită și alte state din Golf în lumina intereselor americane și israeliene, menținerea sancțiunilor asupra Iranului și sprijinirea eforturilor de pace și normalizare din Orientul Mijlociu. De asemenea, viitorul președinte va trebui să mențină angajamentul față de apărarea Israelului în fața amenințărilor din ce în ce mai mari reprezentate de grupări teroriste precum Hezbollah și Jihadul Islamic Palestinian.

Politicile interne influențează și politica externă

Deși multe dintre aceste discuții se concentrează pe politica externă, nu trebuie să uităm că politica internă joacă, de asemenea, un rol important în modelarea relațiilor cu Israelul. În ultimele decenii, SUA a devenit din ce în ce mai polarizată din punct de vedere politic, iar aceasta polarizare a ajuns să influențeze și dezbaterea asupra sprijinului pentru Israel. În timp ce sprijinul pentru Israel a fost tradițional un subiect bipartizan, anumite segmente din Partidul Democrat au început să critice mai des politicile guvernului israelian, în special în privința drepturilor palestinienilor. Pe de altă parte, republicanii, în mare parte, au păstrat o poziție fermă de sprijin pentru Israel, legând adesea această susținere de considerente de securitate națională și parteneriat strategic.
În acest context, viitorul președinte va trebui să gestioneze aceste tensiuni interne și să găsească o cale de a menține relația puternică dintre SUA și Israel, fără a pierde sprijinul electoratului intern. Așa cum arată istoria recentă, personalitățile și opiniile consilierilor influențează puternic pozițiile asumate de președinte, iar alegătorii ar trebui să fie atenți la acest aspect.

Un vot important

Alegerile prezidențiale din SUA reprezintă un moment crucial nu doar pentru americani, ci și pentru întreaga lume. Pentru cei care privesc către relația SUA-Israel cu interes și îngrijorare, este esențial să analizeze cu atenție istoricul candidaților și pozițiile lor față de problemele-cheie. Politicile externe ale Statelor Unite au un impact direct asupra stabilității Israelului și asupra viitorului său ca națiune. Astfel, pentru alegătorii preocupați de viitorul Israelului, votul din acest an poate fi unul dintre cele mai importante decizii politice ale lor. Se pare că este necesar să se pună în balanță nu doar promisiunile de campanie, ci și acțiunile concrete din trecut, deoarece acestea oferă indicii clare despre ce se poate aștepta pe termen lung. Așadar, evaluarea candidaților pe baza faptelor și nu a retoricii devine esențială în această decizie.

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.