Conferința oferă o perspectivă asupra domeniului complex al spațiului și asupra condițiilor cosmice determinate prin experimente și prin teste la bordul stațiilor spațiale locuite. În expunerea sa, cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu va oferi detalii despre habitatul în care au trăit și trăiesc luni de zile echipajele cosmice, reprezentat de stațiile orbitale, cu accent pe echipamentele care creează și mențin condițiile de viață cât mai apropiate de cele terestre. Dar există numeroase modificări care intervin în funcționarea organismului uman al astronauților în condiții de microgravitație și o paletă largă de problemele medicale ce pot apărea, pentru prevenirea cărora este necesară adoptarea unor măsuri precise.
Conferința va pune accent și pe modul în care pot fi aplicate lecțiile învățate de-a lungul câtorva decenii, atât în programul lunar Apollo, cât și din activitățile de la bordul Stației Cosmice Internaționale și al stației cosmice chinezești Tiangong. În ultima perioadă sunt formulate numeroase ipoteze asupra unui posibil viitor extraterestru al unei părți din omenire, însă trebuie investigate foarte serios spațiile interplanetare și totalitatea factorilor cosmici, chiar dacă următoarele ținte ale zborurilor pilotate pot fi Luna și planeta Marte, atât de mult cercetate de către exploratori.
Dumitru-Dorin Prunariu este primul cosmonaut român și al 103-lea din lume. În anul 1981 a participat, în cadrul programului internațional Intercosmos, la un zbor spațial de 8 zile la bordul navei cosmice Soyuz-40 și al stației spațiale Saliut-6.
Este unul dintre membri fondatori ai Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE), înființată în anul 1985. Din anul 1992 reprezintă Guvernul României la sesiunile Comitetului ONU pentru Explorarea Pașnică a Spațiului Extraatmosferic (COPUOS), fiind președinte al Subcomitetului Științific și Tehnic al COPUOS (2004-2006) și președinte al comitetului, 2010-2012. Din 1998 până în 2004 a fost președintele Agenției Spațiale Române.
În perioada 2010-2016 a fost președinte ASE Europa, iar între anii 2011-2014 a fost și președintele ASE International. Între anii 2006-2008 a fost directorul Oficiului Român pentru Știință și Tehnologie de pe lângă Comisia Europeană. În anul 2012 a fost numit unul dintre cei 15 membrii ai Grupului de experți guvernamentali privind transparența spațiului extraatmosferic și măsuri de consolidare a încrederii (TCBM), instituit printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU. În 2018 a fost numit între cei 25 de membri ai Grupului de experți guvernamentali privind măsuri practice suplimentare pentru prevenirea unei curse a înarmărilor în spațiul extraatmosferic, instituit de Adunarea Generală a ONU. Cosmonautul Prunariu a fost și membru al grupului de lucru care a elaborat un raport privind Securitatea spațială pentru Europa, în cadrul Institutului European de Studii de Securitate ( 2016). Din 2014 până în 2017 a fost vicepreședinte al Comitetului pentru relații internaționale al Agenției Spațiale Europene, continuând să fie reprezentantul României în cadrul acestui comitet. În perioada 2018-2020 a fost unul dintre vicepreședinții Grupului de lucru al COPUOS pentru elaborarea strategiei „Agenda spațială 2030“, adoptată în 2021 printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU.
Este membru în consiliul de conducere al Academiei Internaționale de Astronautică, membru de onoare al Academiei Americano-Române de Arte şi Știinţe și membru al Academiei Europene de Științe și Arte.
Ca recunoaștere a meritelor sale în promovarea internațională a studiului asteroizilor cu potențial de impact cu Terra și pentru implicarea în activitatea mai multor instituții și proiecte de cercetare, Uniunea Astronomică Internațională a decis în anul 2017 ca numele cosmonautului Prunariu să fie dat unui asteroid din centura principală a Sistemului Solar, asteroidul „10707 Prunariu“.
Adaugă un comentariu