Maria Toacă: Comunitatea noastră românească poate fi o punte a Ucrainei spre UE

COMUNITATEA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ POATE FI FORȚA MOTRICE ÎN PARCURSUL EUROPEAN AL UCRAINEI
Conform ultimului recensământ din anul 2000, românii împreună cu conaționalii divizați la acea vreme în moldoveni reprezintă a treia etnie ca pondere în Ucraina. Ținând cont de faptul că Patria noastră istorică, țara vecină și prietenă România, este membră a Uniunii Europene din 2007 și încă din 2004 a aderat oficial la NATO, minoritatea/comunitatea românească poate fi o punte sigură în drumul Ucrainei spre UE. Minoritatea poate fi și își dorește, însă și statul ucrainean are datorii față de asigurarea drepturilor românilor, ale altor naționalități privind păstrarea și libera dezvoltare a identității naționale. Despre cum își îndeplinește Ucraina obligațiunile internaționale față de minorități în general și, în special, față de etnicii români, ce provocări și probleme există la acest capitol s-a discutat în cadrul forumului cu genericul „Dezvoltarea minorității (comunității) românești din Ucraina: dimensiunea socială, culturală și educațională”. Lucrările forumului s-au desfășurat la Cernăuți, având reprezentanți de prestanță din ambele părți. Ucraina i-a avut pe Viktor Elenski, șeful Serviciului de Stat pentru etnopolitică și libertate a conștiinței, și pe locțiitorul său Ihor Lossovski, pe Ihor Prokopciuk, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei la București, Ruslan Zaparaniuk, șeful Administrației Militare Cernăuți, Mykola Guitor, prim vicepreședinte al Consiliului Regional. S-au încadrat online cu mesaje de salut și comunicări Oleg Nemcinov, ministru al Cabinetului de Miniștri, Macei Ianceak, șeful oficiului Consiliului Europei în Ucraina ș.a. România i-a avut de soli pe Ambasadorul Exraordinar și Plenipotențiar la Kiev ES Victor Micula, Consulul General al României la Cernăuți Irina Loredana Stănculescu și consulul Nicolae Dan Constantin, ministru plenipotențiar. Desigur, la fel de importantă a fost prezența exponenților mediului asociativ românesc din regiunea Cernăuți (lideri ai societăților naționale, directori și profesori din gimnazii și licee cu predarea în limba română, primari de comune). Doar acesta a și fost scopul forumului, de a analiza situația reală și a discuta problemele cu care se confruntă comunitatea românească. La deschiderea festivă, moderată de Viktor Elenski, mesajele de salut ale demnitarilor ucraineni au fost marcate de mulțumiri României și poporului român pentru ajutorul acordat, în special empatia față de refugiați, din primele zile de război. De asemenea, au răsunat voci de încredințare că rolul comunității românești în peisajul social-politic este prețuit și datoria statului e să creeze condiții echitabile de dezvoltare a culturii și păstrare a limbilor materne pentru toate minoritățile. Înainte de minutul de reculegere pentru eroii căzuți pe câmpul de luptă cu agresorul rus, s-a amintit și de români, cetățeni ai Ucrainei care și-au jertfit viața, care luptă pentru integritatea țării. S-a mai amintit că ucrainenii au plătit tribut de sânge și încă mai plătesc pentru limba maternă, de aceea sunt înțelegători și sensibili față de necesitățile spirituale și culturale ale etniilor conlocuitoare. Ambasadorul Ihor Prokopciuk a relatat despre drepturile ucrainenilor din România, care după recensământul din 2022 sunt în număr de 46 mii și se bucură de drepturi conform standardelor europene, inclusiv au un reprezentant în parlament, un Centru al culturii ucrainene la București, organe de presă în limba maternă etc. De la începutul războiului, în România se află 180 mii de refugiați, din care 40 mii de copii, cărora li se asigură învățământul în limba ucraineană.
Pe susținerea necondiționată în războiul de apărare a Ucrainei s-a axat discursul ES Victor Micula. Abordând vocația europeană a Ucrainei și marea dorință de integrare în UE, Ambasadorul României la Kiev a evidențiat trăsătura specifică a parcursului ucrainean, marcat de voința poporului răzvrătit pe Maidan în 2014. Consulul General Irina Loredana Stănculescu a adus drept exemplu factori pozitivi în relațiile româno-ucrainene – eforturile în avansarea proiectelor transfrontaliere, deschiderea a noi puncte de trecere, eliminarea cotelor privind predarea în limba ucraineană în școlile cu statut de predare în română, excluderea sintagmei „limba moldovenească”. A pus în valoare sacrificiul suprem al etnicilor români pe câmpul de luptă, loialitatea comunității române. Totodată, a accentuat necesitatea unor consultări permanente și a aplicării cu bună credință a drepturilor, s-a referit la faptul că minoritatea română n-are o reprezentanță garantată în parlament, concluzionând că, după cum arată experiența României, protejarea drepturilor omului și ale minorităților naționale este un criteriu de bază la temelia Uniunii Europene și că Ucraina mai are de făcut pași pentru a-și consolida atașamentul la valorile europene.
La discuțiile, desfășurate pe patru platforme (paneluri) din partea ucraineană au mai participat Aliona Atamaniuk, prim viceguvernator al regiunii Cernăuți, Katerina Taranik-Tkaciuk, specialist principal la Departamentul învățământului școlar al Ministerului Învățământ și Știință, Oksana Sakrier, directorul Departamentului Învățământ și Știință al AMS Cernăuți, Irina Osovska, prorector al UNC „Iuri Fedkivyci”, prof. Anatoli Kruglașov, doctor în politologie la Facultatea de Istorie a UNC, etc. Interesant au decurs discuțiile, moderate de politologul Serghei Hacman, privind prezentul și perspectivele dezvoltării spiritualității comunității românești, în cadrul cărora au fost abordate și probleme de religie. Despre cum ne păstrăm tradițiile, ne dezvoltăm cultura, învățământul, cum decurge procesul educațional au vorbit reprezentanții românilor – Maria Nicorici, primarul comunității teritoriale Noua Suliță, și Ion Ignat, directorul Liceului nr. 6 „Alexandru cel Bun”. Problemele cu care se confruntă procesul educațional în limba maternă, neliniștile iscate de optimizarea instituțiilor de învățământ liceal au fost abordate de Aurica Bojescu, membră a Consiliului asociațiilor publice ale minorităților naționale, secretar responsabil al Uniunii interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, președinte al CBICA. Împuternicită de liderii societăților naționale, Aurica Bojescu a punctat cerințele privind păstrarea instruirii liceale în limba maternă, principalul deziderat fiind menținerea unui liceu academic în fiecare comunitate teritorială. Cristina Paladian, șefa catedrei de Filologie Română și Clasică a UNC, a semnalat că în diplomele absolveniților încă se scrie limba română și moldovenească, abordând și necesitatea includerii limbii române la testele de admitere. Clar și sugestiv mi s-a părut mesajul transmis de Vasile Bâcu, președintele Societății „Mihai Eminescu”, care, pornind de la îngrădirea drepturilor la limba maternă în perioada austriacă, a adus ca model de respectare a drepturilor condiția minorității maghiare din România. În timpul unei întâlniri cu oaspeți de la Cluj, l-a întrebat pe un profesor cum se traduc manualele la ei, ce greutăți întâmpină, răspunsul fiind că el din grădiniță și până la Universitate a fost educat și instruit doar în limba maghiară. Astfel, mi se pare foarte reușită și de bună credință intenția de a pune în evidență ideea că drepturile acordate minorităților nu dăunează, ci contribuie la consolidarea statului, și că un stat puternic nu se teme de cetățenii săi de altă etnie.
A doua zi, organizatorii forumului au vizitat Liceul „Lider” de la Boian-Hlinița și Muzeul de arheologie „Maximilian Hacman” din Oprișeni. Sperăm că dezideratele comunității noastre, transmise de reprezentanții care au avut parte la cuvânt, vor fi luate în seamă și nu vor mai exista piedici ce țin de libertățile omului și drepturile minorităților în parcursul european al Ucrainei.