Invitatul ediției este istoricul Marius Popescu, de la Centrul pentru Studiul lstoriei Evreilor din România ”Wilhelm Filderman”.
O emoționanță și obligatorie aducere aminte!
NEVER AGAIN!
Serena ADLER:
Aș mai vrea să adaug ceva la promo făcut anterior. De la bunica și toți bătrânii neamului meu, de generații, am învățat să nu dau aconto la tristeți. Pentru mine este dureros să continui să vorbesc de atâția ani despre antisemitism, pogrom, Holocaust, 7 octombrie și multele lucruri rele întâmplate nouă.
Port prenumele bunicii mele paterne și nici mama, nici bunica maternă nu au dorit să mai am un nume. Au decis doar pe acesta.
Bunica mea paternă a avut un destin tragic și a fost gazată la Birkenau la doar 42 de ani. Eu nu merg să mă plimb în aceste muzee din lagărele de exterminare, merg să plâng și atât, fără vorbe, cu lacrimi fierbinți.
De aceea, nu obișnuiesc să fac exces sau să încep să vorbesc cu multe zile înainte. Nu este sănătos nici pentru mine și nici pentru cei care află poate prima dată lucruri cumplite, poate și despre membrii ai familiilor lor. Este dureros și nu fac exces cu așa ceva.Dacă poporul evreu a supraviețuit este și pentru că a avut tăria să plângă de durere, dar să se și bucure de eliberare, așa cum azi ne bucurăm pentru eliberarea acestor patru fete, de 19 și 20 de ani. Copile în pragul vieții.

Mulțumiri dragă Irina! Ești că totdeauna prezentă și responsabilă pentru viitorul tuturor!
Superb comentariul dvs.dna Adler