AFnews
13 Feb 2025
Conferința pentru Securitate de la München (MSC) care se desfășoară la finalul acestei săptămâni, 14-16 februarie, a avut ca preambul lansarea raportului care reprezintă suportul de plecare al dezbaterilor acestui forum de politică internațională.
Capitolul consacrat Rusiei interesează în cel mai înalt grad România, evaluările acestuia transmițând un semnal de avertizare privind planurile și capacitatea de expansiune ale noului imperialism rusesc. „Gambitul țarului”, titlul capitolului, extras din șah, induce ideea că mutările următoare ale Rusiei, deși par imprevizibile, pot fi anticipate. Care este viziunea Rusiei pentru ordinea internațională și care este capacitatea de a o realiza? Cât timp mai poate suporta Rusia costurile colosale ale războiului împotriva Ucrainei și ale altor eforturi geopolitice? Care este impactul asupra Rusiei produs de revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă, dar și de căderea bruscă a lui Bashar al Assad în Siria? Sunt câteva din întrebările de la care pleacă analiza cu valoare de ghid de orientare și pentru politica românească, vulnerabilă la „actorii statali și nestatali” nenumiți, dar bănuiți cu precizie de intruziune nu doar în procesul electoral.
„Niciun stat nu a schimbat mai mult ordinea mondială în acest secol decât Rusia. Și-a destabilizat structural vecinătatea și a încălcat suveranitatea vecinilor săi. Odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei, a escaladat aceste acțiuni și a declanșat cel mai mortal război din Europa după 1945. Potrivit lui Vladimir Putin, acest război nu este doar despre Ucraina, ci și despre principiile pe care se va baza noua ordine internațională. Comportamentul imperial al Rusiei nu este despre egalitatea pe care o proclamă Putin, ci sugerează contrariul, mai ales pentru statele mici”, apreciază raportul citat. Analiza adaugă o problemă de bază: îndoielile consistente cu privire la capacitatea Rusiei de a stabili ordinea pe care vrea să o impună.
Egalitate, dar nu pentru căței
Rusia respinge ordinea unipolară condusă de SUA, care a apărut după Războiul Rece, susținând că SUA și aliații săi abuzează de poziția lor dominantă. Ea crede că această ordine este în declin și propune multipolaritatea ca alternativă mai echitabilă. Prin BRICS și extinderea organizației, Rusia folosește acest format pentru a plasa statele în așa-numitul Sud Global, promițându-le o mai mare influență pe scena internațională, valorificând și nemulțumirile față de ordinea actuală. Oricât de rezonabilă pare viziunea Rusiei despre multipolaritate egală și incluzivă, „diavolul este în detalii”, consideră autorii raportului. Rusia pledează pentru o ordine multipolară în care nu statele, ci „civilizațiile” – adică grupuri de state cu presupuse legături istorice și culturale strânse – sunt suverane și egale. Numai „statele civilizaționale” puternice au dreptul la suveranitate și rol de conducere. Statele mai mici nu au suveranitatea deplină și ele trebuie să se încadreze, să se plieze pe o nouă realitate. Rusia și-a proclamat în 2023, în conceptul ei de politică externă, „poziția specială, ca o civilizație unică, și misiunea sa unică din punct de vedere istoric”. Astfel apare ca o justificare războiul ei de agresiune împotriva Ucrainei, deoarece Rusia consideră Ucraina ca parte a unei civilizații conduse de ruși, iar egalitatea și suveranitatea de stat nu sunt aplicabile Ucrainei, invazia brutală fiind legitimă. Această logică merge mai departe: sfera de influență a Rusiei depășește Ucraina – ea cuprinde întreaga fostă Uniune Sovietică… Având în vedere propunerea Rusiei din decembrie 2021, ca NATO să se retragă din Europa Centrală și de Est, această sferă de influență se poate extinde chiar și mai mult?”, este întrebarea care ne dă fiori reci.
Capacitatea Rusiei: Cărți mediocre, jucate bine
Forța și capabilitățile Rusiei nu se potrivesc întotdeauna cu statutul său autoproclamat de lider mondial. Economic, se află în afara topului mondial, cu poziție în spatele Italiei, Canadei și Braziliei; populația este mai mică decât a Pakistanului, Nigeriei sau Bangladeshului. Cheltuielile ei militare sunt cu mult mai mici decât cele însumate ale țărilor NATO. Doar arsenalul ei nuclear este cel mai mare din lume, ca număr de focoase. Aceste date, apreciate ca în jocul de cărți „o mână mediocră”, au fost bine jucate. După ofensiva eșuată din 2022 din Ucraina, Rusia a schimbat cursul războiului și a câștigat constant teren. Și-a consolidat industria de apărare, livrând anual armatei ruse 1.500 de tancuri și 3.000 de vehicule blindate. Comparativ, Ucraina a primit de la parteneri 600 de tancuri și 3.103 vehicule blindate din anul 2022 până în prezent. Evaluarea citată arată că „prin evitarea sancțiunilor și o politică monetară inteligentă, Rusia și-a menținut economia pe linia de plutire. Investind în formate precum BRICS și reorientând comerțul către noi parteneri, Rusia a prevenit izolarea diplomatică și economică.
„Bursucul de miere” este o amenințare și prin interferențe electorale
Rusia este denumită în plan diplomatic „bursucul de miere”, analogie cu cel mai agresiv mamifer din lume. Raportul de Securitate al MSC- 2025 arată că încă o dată, Rusia se ridică la înălțimea reputației sale de „bursuc de miere” geopolitic, reprezentând o provocare serioasă pentru rivalii mai puternici. Pe lângă războiul convențional din Ucraina, amenință Europa prin campanii de dezinformare la scară largă, interferențe electorale, atacuri de sabotaj, tentative de asasinat și agitarea sabiei nucleare. Rusia și-a extins influența geopolitică în state africane, deseori în dauna unor state occidentale. Ea utilizează pe scară largă metode diferite și pune presiune constantă asupra adversarilor săi geopolitici prin bariere de import. Referitor la ingerințele Rusiei în alegerile din România, raportul face trimitere la analize din presa europeană care au fost citate la momentul anulării turului 1 al prezidențialelor.
Rusia va fi lăsată să zburde?
Concluzia analizei asupra Rusiei în actualul joc politic global este cu final deschis. „În ciuda încrederii în sine cu care Rusia își proclamă poziția specială în ordinea mondială, rămâne o discrepanță între poză și baza reală de putere. Cu toate acestea, s-a impus ca un actor global care provoacă rivalii geopolitici superiori. Printr-o instrumentalizare inteligentă a capacităților sale limitate și o indiferență nemiloasă față de greutățile pe care le provoacă cetățenilor altor state, precum și celor proprii, regimul rus este capabil să joace un rol substanțial în afacerile globale. Cu toate acestea, Rusiei îi este tot mai dificil să se mențină pe această poziție pe măsură ce costurile sale geopolitice – în special războiul din Ucraina – cresc tot mai mult. Confruntată cu incertitudinea economică, supratensiunea imperială și un război de uzură, nu este sigur că Rusia poate continua acțiunile imperialiste. Acest lucru va depinde parțial de comunitatea internațională, care trebuie să decidă dacă va acorda Rusiei spațiu pentru planurile ei sau o presează să respecte ordinea internațională bazată pe reguli”.
Adaugă un comentariu