DIMITRIE CANTEMIR întreba: ,,Știi românește?“

Un articol de AUREL ȚICLEANU

Iată ce spune Dimitrie Cantemir, Domn şi cronicar al Țării Moldovei (1673-1723) în ultima sa carte scrisă între anii 1719-1722, întâi în limba latină, iar mai apoi tradusă și în limba română și intitulată: ,,Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor”: „Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească, ci românească, astfel că, dacă vrem să-l întrebăm pe un străin de ştie limba noastră, nu-l întrebăm: ,,Scis moldavice”? ci ,,Știi românește“?

În 1646 domnitorul Moldovei Vasile Lupu (1634-1653) tipărea la Iaşi o carte pe care a considerat potrivit s-o intituleze ,,Carte românească de învăţătură”, care era un corpus legislativ bine închegat.

Dar de ce domnitorul nostru moldovean nu i-o fi zis ,,Carte moldovenească de învățătură”? Moldovenii lui Vasile Lupu însă ştiau că nu vorbesc limba moldovenească ci că vorbesc limba română, tocmai pentru a o înțelege toți. Iată ce scriau ei în introducere: ,,După tocmala şi nevoinţa mării sale domnului datu-s-au învăţătură şi mie unui mai mic şi nice de o treabă a mării sale rob, Evstratie biv logofet, de am scos aceaste pravile şi le-am tălmăcit den scrisoare grecească pre limbă românească ca să poată înţeleage toţi.”

În vremea lui Vasile Lupu, își află începutul și poezia cultă românească, primele versificări fiind reprezentate de poeziile omagiale dedicate domnitorului nostru moldovean și intitulate, de regulă, ,,La stema țării”, un fel de dedicaţie care deschidea, de obicei, cărțile.

Primele versuri de poezie cultă românească aparțin Mitropolitului Varlaam și au fost scrise, în anul 1643, pentru ,,Cartea românească de învățătură” la care se face referire, sunt dedicate domnitorului Moldovei, Vasile Lupu. Cartea și limba românească, adică limba română, nu?